Vocabular de limba română · A1
Acestea sunt cele 1.011 cuvinte predate în cursurile și manualele de limba română de nivel A1 (Începător). Fiecare are o definiție și o propoziție exemplu în română, fără traducere: așa cum învață vorbitorii nativi.
| Cuvânt | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| om | Ființă umană: un bărbat, o femeie sau un copil. | Bunicul meu este un om foarte bun și calm. |
| bărbat | Un om mare, nu un copil, ca tata sau bunicul. | Tatăl meu este un bărbat înalt și vesel. |
| femeie | Un om mare, nu un copil, ca mama sau bunica. | O femeie tânără citește o carte în parc. |
| copil | Persoană mică, care nu este încă adultă. | Fiecare copil din clasă are un ghiozdan. |
| băiat | Copil sau tânăr de sex masculin. | Un băiat de zece ani joacă fotbal în curte. |
| fată | Un copil care, când crește mare, devine femeie. | Sora mea este o fată veselă și deșteaptă. |
| mamă | Femeia care are un copil și are grijă de el. | Mama mea gătește foarte bine. |
| tată | Bărbatul care are un copil și are grijă de el. | Tatăl lui Mihai lucrează la spital. |
| părinți | Mama și tatăl unei persoane. | Locuiesc încă împreună cu părinții mei. |
| frate | Băiat sau bărbat care are aceiași părinți ca tine. | Am un frate mai mare, care se numește Andrei. |
| soră | Fată sau femeie care are aceiași părinți ca tine. | Sora mea are doisprezece ani. |
| bunic | Tatăl mamei tale sau al tatălui tău. | În vacanță merg la bunicul meu, la țară. |
| bunică | Mama mamei tale sau a tatălui tău. | Bunica face cele mai bune prăjituri din lume. |
| fiu | Băiatul unei mame sau al unui tată. | Doamna Popescu are un fiu și două fiice. |
| fiică | Fata unei mame sau a unui tată. | Au o fiică de trei ani, pe nume Ioana. |
| soț | Bărbatul cu care este căsătorită o femeie. | Elena merge la cinema cu soțul ei. |
| soție | Femeia cu care este căsătorit un bărbat. | Domnul Ionescu și soția lui au o casă la munte. |
| unchi | Fratele mamei tale sau al tatălui tău. | Unchiul meu Vasile are o mașină roșie. |
| mătușă | Sora mamei tale sau a tatălui tău. | Mătușa mea locuiește la Cluj, lângă parc. |
| văr | Băiatul unchiului sau al mătușii tale. | Vine la noi vărul meu din Iași. |
| verișoară | Fata unchiului sau a mătușii tale. | Am o verișoară care învață la Brașov. |
| nepot | Băiatul copilului tău, al fratelui sau al surorii tale. | Bunica se joacă în parc cu nepotul ei. |
| nepoată | Fata copilului tău, a fratelui sau a surorii tale. | Bunicul îi citește o poveste nepoatei lui. |
| familie | Părinții, copiii și bunicii, toți împreună. | Avem o familie mare: patru copii și doi bunici. |
| prieten | Persoană pe care o cunoști bine și care îți place mult. | Dan este cel mai bun prieten al meu. |
| prietenă | Fată sau femeie pe care o cunoști bine și pe care o placi. | Merg la cafenea cu o prietenă de la școală. |
| coleg | Persoană care învață sau lucrează în același loc cu tine. | Un coleg de birou mă ajută cu calculatorul. |
| colegă | Fată sau femeie care învață sau lucrează în același loc cu tine. | Maria este colega mea de bancă. |
| vecin | Persoană care locuiește lângă tine. | Vecinul de la etajul doi are un câine mare. |
| vecină | Femeie care locuiește lângă tine. | O vecină de la etajul doi are o pisică. |
| domn | Cuvânt politicos pentru un bărbat. | Un domn în vârstă așteaptă autobuzul. |
| doamnă | Cuvânt politicos pentru o femeie. | Bună ziua, doamna Ionescu! Ce mai faceți? |
| domnișoară | Cuvânt politicos pentru o fată sau o femeie tânără, necăsătorită. | Domnișoara de la recepție ne dă cheia camerei. |
| bebeluș | Copil foarte mic, care încă nu merge și nu vorbește. | Bebelușul doarme liniștit în pătuț. |
| persoană | Un om, bărbat sau femeie. | Masa aceasta este pentru o singură persoană. |
| oameni | Mai multe persoane împreună. | Dimineața sunt mulți oameni în piață. |
| nume | Cuvântul cu care este chemat cineva sau ceva. | Spune-mi, te rog, care este numele tău. |
| prenume | Numele pe care ți-l dau părinții, de exemplu Ana sau Mihai. | Prenumele meu este Andrei, iar numele de familie este Pop. |
| vârstă | Numărul de ani pe care îi are cineva. | La vârsta de șase ani, copiii încep școala. |
| an | Perioadă de douăsprezece luni. | Fratele meu are zece ani. |
| lună | Perioadă de aproximativ treizeci de zile. | Plecăm în vacanță luna viitoare. |
| săptămână | Perioadă de șapte zile, de luni până duminică. | Merg la bazin de două ori pe săptămână. |
| zi | Perioadă de douăzeci și patru de ore. | Beau doi litri de apă pe zi. |
| oră | Perioadă de șaizeci de minute. | Filmul durează o oră și jumătate. |
| minut | Perioadă de șaizeci de secunde. | Autobuzul vine în cinci minute. |
| secundă | Parte foarte mică de timp; un minut are șaizeci. | Așteaptă o secundă, vin imediat! |
| dimineață | Partea zilei de când te trezești până la prânz. | Dimineața beau o cafea cu lapte. |
| prânz | Mijlocul zilei, când mulți oameni mănâncă. | La prânz mâncăm o supă și o salată. |
| după-amiază | Partea zilei de după prânz până seara. | Mâine după-amiază merg la cumpărături. |
| seară | Partea zilei de la apusul soarelui până la culcare. | Seara ne uităm la un film în familie. |
| noapte | Partea întunecată a zilei, când oamenii dorm. | Copiii dorm zece ore pe noapte. |
| azi-noapte | În noaptea care tocmai a trecut. | Azi-noapte a plouat foarte tare. |
| weekend | Sâmbăta și duminica, zilele libere de la sfârșitul săptămânii. | În weekend mergem la munte cu prietenii. |
| luni | Prima zi de lucru a săptămânii. | Luni dimineață am un examen la matematică. |
| marți | A doua zi a săptămânii. | Am lecție de pian în fiecare marți. |
| miercuri | A treia zi a săptămânii, în mijlocul ei. | Miercuri magazinul se închide mai devreme. |
| joi | A patra zi a săptămânii. | Ne vedem joi seara, la teatru. |
| vineri | Ultima zi de școală a săptămânii. | Vineri după-amiază plecăm la bunici. |
| sâmbătă | Ziua de după vineri, prima zi de weekend. | Sâmbătă facem curățenie în toată casa. |
| duminică | Ultima zi a săptămânii, o zi liberă pentru mulți. | Duminică mâncăm la prânz la bunica. |
| ianuarie | Prima lună a anului. | Anul nou începe pe 1 ianuarie. |
| februarie | A doua lună a anului, cea mai scurtă. | În februarie este încă frig și ninge. |
| martie | A treia lună a anului, după februarie. | În martie începe primăvara și e mai cald. |
| aprilie | A patra lună a anului. | În aprilie copacii încep să înflorească. |
| mai | A cincea lună a anului, între aprilie și iunie. | Ziua mea de naștere este pe 10 mai. |
| iunie | A șasea lună a anului, când începe vara. | Școala se termină la mijlocul lui iunie. |
| iulie | A șaptea lună a anului, o lună de vară. | În iulie mergem la mare cu toată familia. |
| august | A opta lună a anului, ultima lună întreagă de vară. | În august este foarte cald în oraș. |
| septembrie | A noua lună a anului, când începe școala. | Copiii se întorc la școală în septembrie. |
| octombrie | A zecea lună a anului, o lună de toamnă. | În octombrie e mai frig și plouă des. |
| noiembrie | A unsprezecea lună a anului. | În noiembrie zilele sunt scurte și reci. |
| decembrie | Ultima lună a anului. | Pe 31 decembrie sărbătorim Anul Nou. |
| primăvară | Anotimpul de după iarnă, când apar flori noi. | Primăvara e mai cald și zilele sunt mai lungi. |
| vară | Anotimpul cel mai cald al anului. | Vara mergem în fiecare an la mare. |
| toamnă | Anotimpul de după vară și dinainte de iarnă. | Toamna mâncăm struguri și mere. |
| iarnă | Anotimpul cel mai rece al anului. | Iarna ne dăm cu sania pe deal. |
| anotimp | Una dintre cele patru părți ale anului, de exemplu vara. | Toamna este anotimpul meu preferat. |
| timp | Ce măsurăm în secunde, ore, zile și ani. | Azi nu am timp să mă uit la televizor. |
| ceas | Obiect care arată cât este ora. | Ceasul din bucătărie merge cu cinci minute înainte. |
| dată | Ziua, luna și anul când se întâmplă ceva. | Ce dată este azi? Este 3 mai. |
| calendar | Listă cu toate zilele, săptămânile și lunile anului. | Scriu ziua ta pe calendarul din bucătărie. |
| zi de naștere | Ziua din an în care ai venit pe lume. | Îmi sărbătoresc ziua de naștere cu prietenii, la o pizzerie. |
| aniversare | Zi în care ne amintim de un moment important din alt an. | Mâine este aniversarea nunții părinților mei. |
| sărbătoare | Zi specială, de obicei liberă, când oamenii se bucură împreună. | Ziua națională este o sărbătoare importantă. |
| vacanță | Perioadă liberă, fără școală sau fără muncă. | În vacanța de vară citesc multe cărți. |
| concediu | Zile libere de la serviciu, pentru care ești plătit. | Tata are două săptămâni de concediu în august. |
| casă | Clădire în care locuiește o familie. | Avem o casă cu grădină la marginea orașului. |
| apartament | Locuință cu una sau mai multe camere într-un bloc. | Locuim într-un apartament cu trei camere. |
| bloc | Clădire mare, cu multe etaje și locuințe. | Locuim la etajul patru, într-un bloc nou. |
| cameră | Spațiu dintr-o locuință, cu pereți și o ușă. | Camera mea are o fereastră mare. |
| bucătărie | Încăperea în care se gătește mâncarea. | Mama face ciorbă în bucătărie. |
| baie | Camera unde te speli și unde este toaleta. | Mă spăl pe mâini în baie. |
| dormitor | Încăperea în care dormi. | În dormitor am un pat și un dulap. |
| sufragerie | Camera mare unde familia stă împreună și se uită la televizor. | Seara stăm toți în sufragerie și vorbim. |
| hol | Spațiul de la intrarea în locuință, din care intri în camere. | Lasă pantofii în hol, te rog. |
| balcon | Loc mic și deschis, în afara unui apartament de la etaj. | Bunica bea cafeaua pe balcon. |
| fereastră | Deschizătură în perete, cu sticlă, prin care intră lumina. | Deschide fereastra, e prea cald aici. |
| ușă | Prin ea intri și ieși dintr-o cameră sau dintr-o clădire. | Cineva bate la ușă. Deschid eu! |
| perete | Fiecare parte a unei camere, de jos până la tavan. | Pe peretele din camera mea este o poză. |
| podea | Partea de jos a unei camere, pe care mergi. | Copilul se joacă pe podea cu o minge. |
| tavan | Partea de sus a unei camere, deasupra capului. | Pe tavan este o lampă mare și albă. |
| acoperiș | Partea de deasupra unei case, care o apără de ploaie. | Pe acoperișul casei stă o pisică. |
| scară | Mergi pe ea sus sau jos, între etaje. | Liftul nu merge, așa că urcăm pe scări. |
| lift | Cabină care duce oamenii sus și jos într-o clădire. | Locuiesc la etajul zece, deci iau liftul. |
| etaj | Fiecare nivel al unui bloc, unul deasupra altuia. | Biroul meu este la etajul trei. |
| parter | Partea unei clădiri care este jos, la nivelul străzii. | Magazinul este la parter, lângă intrare. |
| grădină | Loc lângă casă unde sunt flori și legume. | Bunicul plantează roșii în grădină. |
| curte | Locul deschis din jurul unei case. | Copiii se joacă în curtea casei. |
| garaj | Loc închis unde ții mașina. | Tata parchează mașina în garaj. |
| cheie | Obiect mic de metal cu care deschizi o ușă. | Nu găsesc cheia de la casă! |
| masă | Mobilă cu picioare, pe care mănânci sau scrii. | Punem farfuriile și paharele pe masă. |
| scaun | Mobilă pe care stai jos o singură persoană. | Ia un scaun și stai lângă mine. |
| pat | Mobilă pe care dormi. | Copilul se culcă în patul lui la ora opt. |
| dulap | Mobilă mare cu uși, unde ții hainele. | Hainele de iarnă sunt în dulap. |
| canapea | Mobilă moale, pe care pot sta mai multe persoane. | Tata doarme pe canapea după prânz. |
| birou | Masă la care scrii sau lucrezi. | Laptopul este pe biroul din camera mea. |
| lampă | Obiect care face lumină într-o cameră. | Aprinde lampa, e întuneric aici. |
| covor | Material gros pe care îl pui pe podea. | Pisica doarme pe covorul din sufragerie. |
| oglindă | Obiect de sticlă în care te poți vedea. | Mă uit în oglindă înainte să ies din casă. |
| frigider | Dulap rece din bucătărie, unde ții mâncarea. | Laptele și brânza sunt în frigider. |
| cuptor | Locul fierbinte din bucătărie unde faci pâine sau prăjituri. | Pizza stă în cuptor cincisprezece minute. |
| duș | Locul din baie unde apa vine de sus pe tine. | Fac duș în fiecare dimineață. |
| cadă | Loc mare din baie, plin cu apă, în care stai. | Copilul se joacă în cadă cu o minge. |
| toaletă | Camera mică, de exemplu la restaurant, unde te speli pe mâini. | Scuzați, unde este toaleta, vă rog? |
| prosop | Bucată moale cu care te ștergi după baie. | Ia un prosop curat din dulap. |
| săpun | Îl folosești cu apă ca să-ți speli mâinile. | Spală-te pe mâini cu apă și săpun! |
| pernă | Obiect moale pe care pui capul când dormi. | Îmi place să dorm cu o pernă mică. |
| televizor | Îl ai în casă și vezi pe el filme și știri. | Seara ne uităm la televizor în sufragerie. |
| telefon | Aparat cu care vorbești cu cineva aflat departe. | Răspunde la telefon, te rog! |
| calculator | Mașină pentru scris, jocuri și internet. | Lucrez opt ore pe zi la calculator. |
| radio | Îl asculți ca să auzi muzică și știri. | Bunicul ascultă muzică la radio. |
| mobil | Telefon mic pe care îl porți mereu cu tine. | Îmi încarc mobilul în fiecare seară. |
| laptop | Calculator mic, pe care îl poți lua cu tine. | Îmi iau laptopul la cafenea ca să lucrez. |
| internet | Locul de pe calculator sau telefon unde cauți și găsești orice. | Caut rețete de prăjituri pe internet. |
| mesaj | Text scurt pe care îl trimiți cuiva. | Îți trimit un mesaj pe telefon diseară. |
| Scrisoare electronică trimisă prin internet. | Îi scriu un e-mail profesorului meu. | |
| adresă | Strada, numărul și orașul unde locuiește cineva. | Care este adresa ta de e-mail? |
| număr | Semn care arată o cantitate, de exemplu 5 sau 20. | Care este numărul tău de telefon? |
| stradă | Drum într-un oraș, cu case de o parte și de alta. | Locuiesc pe o stradă liniștită. |
| oraș | Loc mare, cu multe blocuri, străzi și oameni. | Locuim într-un oraș mare, cu multe parcuri. |
| sat | Loc mic de la țară, cu puține case. | Bunicii mei locuiesc într-un sat de munte. |
| țară | Loc mare, cu orașe și sate, unde oamenii vorbesc de obicei o limbă. | Italia este o țară frumoasă. |
| capitală | Cel mai important oraș dintr-o țară. | București este capitala României. |
| centru | Partea din mijloc a unui oraș. | Mergem în centrul orașului să ne plimbăm. |
| piață | Loc deschis unde se vând fructe, legume și alte produse. | Cumpăr roșii proaspete de la piață. |
| magazin | Loc unde cumperi lucruri. | Magazinul de pe colț se deschide la ora opt. |
| supermarket | Magazin foarte mare, unde găsești mâncare și multe alte lucruri. | Facem cumpărături la supermarket în fiecare sâmbătă. |
| farmacie | Magazin unde cumperi medicamente. | Mă doare gâtul, așa că merg la farmacie. |
| bancă | Loc unde îți ții banii în siguranță. | Am un cont la banca din centru. |
| poștă | Loc de unde trimiți scrisori și colete. | Merg la poștă să trimit o felicitare. |
| spital | Clădire unde medicii au grijă de oamenii bolnavi. | Mama mea lucrează ca doctor la spital. |
| școală | Loc unde copiii învață cu profesori. | Copiii merg la școală pe jos. |
| universitate | Instituție unde studiază studenții după liceu. | Sora mea studiază medicina la universitate. |
| bibliotecă | Loc cu multe cărți, unde poți citi sau lua cărți acasă. | Merg la bibliotecă să iau o carte. |
| muzeu | Clădire unde poți vedea obiecte vechi sau opere de artă. | Duminică vizităm muzeul de istorie. |
| teatru | Clădire unde mergi să vezi actori care joacă o poveste. | Sâmbătă seara mergem la teatru. |
| cinema | Sală unde vezi filme pe un ecran mare. | Mergem la cinema să vedem un film nou. |
| parc | Loc verde din oraș, cu copaci, iarbă și flori. | Ne plimbăm cu câinele în parc. |
| restaurant | Loc unde plătești ca să mănânci o mâncare gătită. | Mâncăm la un restaurant italian în centru. |
| cafenea | Local mic unde bei ceva cald și stai de vorbă. | Ne întâlnim la cafeneaua de lângă școală. |
| bar | Loc unde oamenii stau și beau ceva. | După serviciu, colegii merg la un bar din centru. |
| hotel | Clădire unde plătești ca să dormi când călătorești. | Avem o cameră la un hotel lângă plajă. |
| gară | Locul de unde pleacă și unde vin trenurile. | Trenul pleacă din gară la ora nouă. |
| aeroport | Locul de unde pleacă și unde vin avioanele. | Ajungem la aeroport cu două ore înainte. |
| stație | Loc unde autobuzul sau tramvaiul oprește pentru călători. | Coborâm la următoarea stație și mergem pe jos. |
| autobuz | Vehicul mare care duce mulți oameni pe străzi. | Merg la serviciu cu autobuzul. |
| tramvai | Un fel de tren mic care merge pe străzile orașului. | Luăm tramvaiul numărul 5 până în centru. |
| metrou | Tren care circulă pe sub pământ, în orașele mari. | Cu metroul ajung la universitate în zece minute. |
| tren | Merge pe drum de fier, de la un oraș la altul. | Mergem la Constanța cu trenul. |
| mașină | Are patru roți; o conduci pe stradă. | Tata spală mașina în fiecare duminică. |
| taxi | Automobil cu șofer, pe care îl plătești ca să te ducă undeva. | E târziu, așa că luăm un taxi până acasă. |
| bicicletă | Are două roți; mergi cu ea în parc. | Merg la școală cu bicicleta. |
| avion | Zboară pe cer și duce oameni departe. | Avionul ajunge la Londra la ora trei. |
| vapor | Merge pe apă și duce oameni sau lucruri. | Mergem pe Dunăre cu un vapor mare. |
| drum | Cale pe care merg oamenii și mașinile dintr-un loc în altul. | Drumul până la bunici durează două ore. |
| pod | Drum peste un râu, ca să treci pe partea cealaltă. | Trecem podul și ajungem în centrul orașului. |
| colț | Locul unde se întâlnesc două străzi sau doi pereți. | Brutăria este după colț, pe dreapta. |
| bilet | Hârtie pe care o plătești ca să călătorești sau să intri undeva. | Cumpăr un bilet de tren până la Sibiu. |
| hartă | Desen al unui oraș sau al unei țări, cu străzi și drumuri. | Nu știm drumul, avem nevoie de o hartă. |
| mâncare | Tot ce mănânci ca să trăiești. | Mâncarea de la cantină este foarte gustoasă. |
| apă | Lichid fără culoare pe care îl bei când ți-e sete. | Vreau un pahar cu apă, vă rog. |
| pâine | O mâncăm la fiecare masă; o faci în cuptor. | Cumpăr o pâine caldă de la magazin. |
| lapte | Băutură albă care vine de la vacă. | Copilul bea un pahar cu lapte dimineața. |
| ou | Îl face găina; e alb sau maro. | La micul dejun mănânc un ou fiert. |
| brânză | Aliment făcut din lapte, alb sau galben. | Îmi place pâinea cu brânză și roșii. |
| unt | Grăsime galbenă făcută din lapte, pe care o pui pe pâine. | Pune puțin unt pe pâine. |
| carne | Mâncare de la animale, de exemplu de la porc sau pui. | Fratele meu nu mănâncă carne, doar legume. |
| pui | Carnea de găină pe care o mâncăm. | Azi gătim pui cu cartofi. |
| pește | Animal care trăiește în apă și înoată. | Vinerea mâncăm pește la cuptor. |
| porc | Animal de fermă, roz și gras, crescut pentru carne. | Bunicii au un porc în curte. |
| vită | Carnea de vacă, pe care o gătim. | Mama face o supă de vită. |
| șuncă | Carne de porc sărată, tăiată foarte subțire. | Fac un sandviș cu șuncă și brânză. |
| orez | Mâncare albă, pe care o fierbi în apă. | Mâncăm pui cu orez și legume. |
| cartof | Legumă care crește în pământ, din care se face piure. | Pentru supă tai un cartof și un morcov. |
| roșie | Legumă rotundă și zemoasă, folosită des în salate. | Pun o roșie în salată. |
| castravete | Legumă lungă și verde, bună în salată. | Tai un castravete pentru salată. |
| ceapă | Legumă rotundă care te face să plângi când o tai. | Când tai ceapa, îmi lăcrimează ochii. |
| usturoi | Plantă cu gust și miros foarte puternic, folosită în mâncare. | Pun doi căței de usturoi în mâncare. |
| morcov | Legumă lungă și portocalie, preferată de iepuri. | Iepurele din grădină ronțăie un morcov proaspăt. |
| varză | Legumă mare și rotundă, verde sau albă. | Bunica face o salată de varză. |
| ardei | Legumă goală pe dinăuntru, verde, galbenă sau roșie. | Am cumpărat un ardei roșu pentru salată. |
| salată | Mâncare rece din legume crude, cu ulei și sare. | La prânz mănânc o salată de roșii. |
| supă | Mâncare caldă și lichidă, cu legume sau carne. | Mănânc o supă caldă când mi-e frig. |
| ciorbă | Supă românească, puțin acră, cu legume și carne. | Bunica face cea mai bună ciorbă. |
| fasole | Legumă pe care o fierbi mult; e albă sau roșie. | La prânz mâncăm fasole cu carne. |
| fruct | Ceva dulce care crește în pom, de exemplu un măr. | Mănânc câte un fruct după prânz. |
| legumă | Plantă sau parte de plantă pe care o gătim, de exemplu morcovul. | Varza este leguma mea preferată. |
| măr | Fruct rotund, roșu, verde sau galben, care crește în pom. | Iau un măr la școală pentru pauză. |
| pară | Fruct dulce, verde sau galben, care crește în pom. | Copilul mănâncă o pară verde. |
| banană | Fruct lung și galben, preferat de maimuțe. | Maimuța mănâncă o banană. |
| portocală | Fruct rotund și portocaliu, din care se face suc. | Beau suc de portocală la micul dejun. |
| lămâie | Fruct mic și galben, care nu e dulce. | Pun puțină lămâie în ceai. |
| strugure | Fruct mic și rotund care crește în ciorchini; din el se face vin. | Toamna mâncăm struguri din grădină. |
| căpșună | Fruct mic, roșu și dulce, care crește vara. | Tortul are o căpșună deasupra. |
| piersică | Fruct rotund și dulce, galben și roșu, care crește vara. | Vara mănânc în fiecare zi o piersică. |
| pepene | Fruct foarte mare, verde pe dinafară și roșu înăuntru. | Când e cald, mâncăm pepene rece. |
| zahăr | Produs alb și dulce pe care îl pui în cafea sau în prăjituri. | Bunicul bea mereu cafeaua fără zahăr. |
| sare | O pui puțin în mâncare ca să aibă gust. | Mâncarea nu are gust, mai pune puțină sare. |
| piper | Îl pui în mâncare; e negru și are gust puternic. | Pun piper și sare pe ouă. |
| ulei | Îl folosești la gătit; e galben și gras. | Mama prăjește cartofii în ulei. |
| miere | Aliment dulce și galben, făcut de albine. | Pun o linguriță de miere în ceai. |
| gem | Fructe fierte cu zahăr, pe care le întinzi pe pâine. | Mănânc pâine cu unt și gem de căpșune. |
| ciocolată | Dulce maro făcut din cacao. | Copiii primesc o ciocolată de ziua lor. |
| prăjitură | Dulce mic pe care îl faci în cuptor, cu fructe sau ciocolată. | Mama face o prăjitură cu mere. |
| tort | Prăjitură mare pe care o mănânci de ziua ta. | Pe tort sunt zece lumânări. |
| înghețată | Desert foarte rece și dulce, pe care îl mâncăm mai ales vara. | Vreau o înghețată de vanilie, vă rog. |
| biscuit | Dulce mic, uscat și crocant. | Cu ceaiul mănânc un biscuit. |
| sandviș | Două felii de pâine cu ceva între ele. | Îmi iau un sandviș cu brânză la școală. |
| pizza | Mâncare italiană rotundă, cu roșii și brânză, făcută în cuptor. | Vineri seara mâncăm o pizza cu prietenii. |
| cafea | Băutură caldă și neagră, care te ajută să te trezești. | Dimineața beau o cafea cu lapte. |
| ceai | Băutură caldă din plante, bună când ți-e frig. | Când sunt bolnav, beau un ceai cu miere. |
| suc | Băutură făcută din fructe. | Vreau un suc de mere, te rog. |
| bere | Băutură galbenă și rece pentru oamenii mari. | Tata bea o bere rece după meci. |
| vin | Băutură roșie sau albă din struguri, pentru oamenii mari. | La cină, bunicul bea un pahar de vin. |
| băutură | Orice lichid pe care îl bei. | Ce băutură doriți: apă, suc sau cafea? |
| mic-dejun | Prima masă a zilei, dimineața. | La micul dejun mănânc ouă și pâine prăjită. |
| cină | Masa pe care o mănânci seara. | La cină mâncăm ceva ușor. |
| meniu | Lista cu mâncare și băuturi la restaurant. | Chelnerul ne aduce meniul și apă. |
| notă de plată | Hârtia care arată cât ai de plătit la restaurant. | Ne aduceți nota de plată, vă rog? |
| farfurie | Vas rotund și plat din care mănânci. | Pune o farfurie și pentru bunica. |
| pahar | Din el bei apă sau suc. | Îmi dai un pahar de apă, te rog? |
| ceașcă | Din ea bei cafea sau ceai cald. | Bunica bea o ceașcă de ceai. |
| lingură | Obiect cu care mănânci supă. | Supa se mănâncă cu lingura, nu cu furculița. |
| furculiță | O folosești cu cuțitul ca să mănânci. | Mănânc salata cu furculița. |
| cuțit | Obiect cu lamă, cu care tai mâncarea. | Taie pâinea cu cuțitul mare. |
| sticlă | Recipient înalt pentru apă, vin sau suc. | Cumpăr o sticlă de apă minerală. |
| cutie | Obiect gol, cu capac, în care pui lucruri. | Jucăriile stau într-o cutie mare. |
| haină | O porți afară peste alte haine când e frig. | Afară e frig, ia-ți o haină caldă. |
| haine | Toate lucrurile pe care le porți pe corp. | Îmi pun hainele în valiză. |
| cămașă | O porți la birou; e albă sau albastră, cu mâneci. | Tata poartă o cămașă albă la birou. |
| bluză | O porți pe partea de sus a corpului; e subțire. | Mama are o bluză nouă, cu flori. |
| tricou | Îl porți vara, pe partea de sus a corpului. | Vara port un tricou și pantaloni scurți. |
| pulover | Îl porți iarna; e gros, moale și cald. | Îmi pun un pulover pentru că e frig. |
| pantaloni | Îi porți pe picioare, de la mijlocul corpului până jos. | Am niște pantaloni negri și o cămașă albă. |
| blugi | Pantaloni albaștri pe care îi porți des. | În weekend port blugi și un tricou. |
| fustă | O porți de la mijlocul corpului în jos. | Fata poartă o fustă roșie. |
| rochie | Haină lungă, dintr-o singură bucată, de sus până jos. | Maria are o rochie lungă pentru petrecere. |
| costum | Haină și pantaloni la fel, pentru zile speciale. | La nuntă, Mihai poartă un costum negru. |
| geacă | Haină scurtă și caldă pentru vânt și ploaie. | Ia-ți geaca, plouă tare afară. |
| pantof | Îl porți pe un picior, peste șosete. | Mă doare piciorul, pantoful stâng e prea mic. |
| pantofi | Pereche de încălțări închise, pentru ambele picioare. | Îmi cumpăr pantofi noi pentru nuntă. |
| cizmă | Încălțăminte înaltă, care acoperă și o parte din picior. | Iarna port cizme de piele. |
| sandale | Încălțări ușoare și deschise, pentru vară. | Vara, la mare, port sandale. |
| șosete | Îmbrăcăminte scurtă și moale pe care o porți în pantofi. | Îmi pun șosete curate în fiecare zi. |
| ciorapi | Îi porți pe picioare; sunt subțiri și lungi. | Doamna poartă ciorapi negri și pantofi roșii. |
| pălărie | O porți pe cap când e soare. | Bunicul poartă o pălărie vara. |
| căciulă | Acoperământ moale și cald pentru cap, pentru iarnă. | Pune-ți căciula, e foarte frig! |
| fular | Îl porți în jurul gâtului când e frig. | Bunica îmi face un fular cald pentru iarnă. |
| mănuși | Le porți pe mâini când e frig. | Iarna port mănuși groase și un fular. |
| geantă | Obiect cu mâner, în care porți lucrurile tale. | Îmi pun cheile în geantă. |
| poșetă | Geantă mică, de obicei pentru femei. | Mama își caută cheile în poșetă. |
| buzunar | Loc mic, cusut pe o haină, unde pui lucruri. | Am cheile în buzunarul de la pantaloni. |
| ochelari | Două lentile pe care le porți la ochi ca să vezi mai bine. | Bunica nu poate citi fără ochelari. |
| umbrelă | Obiect pe care îl ții deasupra capului când plouă. | Ia umbrela, afară plouă tare. |
| ceas de mână | Obiect mic, purtat la încheietură, care arată ora. | Tata poartă un ceas de mână mic și negru. |
| corp | Tot ce formează o persoană sau un animal, de la cap la picioare. | Sportul e bun pentru corp și pentru minte. |
| cap | Partea de sus a corpului, cu ochii, nasul și gura. | Mă doare capul de la soare. |
| păr | Îl ai pe cap; poate fi lung sau scurt. | Maria are păr lung și negru. |
| față | Partea capului unde sunt ochii, nasul și gura. | Spală-te pe față cu apă rece. |
| ochi | Partea corpului cu care vezi. | Copilul are ochi mari și frumoși. |
| ureche | Partea corpului cu care auzi. | Mă doare urechea stângă de ieri. |
| nas | Partea din mijlocul feței, cu care simți mirosul. | Când sunt bolnav, nasul meu e roșu. |
| gură | Partea feței cu care mănânci și vorbești. | Nu vorbi cu gura plină! |
| dinte | Îl ai în gură și îl folosești când mănânci. | Bebelușul are primul lui dinte. |
| buză | Partea roșie din jurul gurii. | Iarna, când e frig, am buzele uscate. |
| limbă | Partea moale din gură cu care simți gustul. | Doctorul îmi cere să scot limba. |
| gât | Partea corpului dintre cap și piept. | Mă doare gâtul și beau un ceai. |
| umăr | Partea corpului de sus, de unde pleacă brațul. | Copilul doarme cu capul pe umărul mamei. |
| braț | Partea corpului de la umăr până la mână. | Mama ține copilul în brațe. |
| mână | Partea de la capătul brațului, cu cinci degete. | Ridică mâna dacă știi răspunsul. |
| deget | O mână are cinci. | Am un inel pe degetul mic. |
| spate | Partea corpului pe care porți ghiozdanul. | Mă doare spatele după o zi lungă. |
| piept | Partea din față a corpului, între gât și burtă. | Câinele are o pată albă pe piept. |
| burtă | Partea moale din față a corpului, sub piept. | Când mănânc prea mult, mă doare burta. |
| picior | Partea corpului cu care mergi. | Ridică piciorul drept și apoi stângul! |
| genunchi | Partea din mijlocul piciorului, unde acesta se îndoaie. | Copilul stă jos, cu mâinile pe genunchi. |
| inimă | Organ din piept care trimite sângele prin tot corpul. | Când alerg, inima îmi bate repede. |
| sânge | Ce este roșu și merge prin tot corpul. | Inima trimite sânge prin tot corpul. |
| culoare | Roșul, albastrul și verdele sunt exemple. | Care este culoarea ta preferată? |
| elev | Copil care merge la școală. | Fiecare elev are un caiet și un pix. |
| student | Persoană care învață la universitate. | Fratele meu este student la Medicină. |
| profesor | Persoană care lucrează la școală și explică lecția. | Profesorul de istorie ne dă o temă. |
| profesoară | Femeie care lucrează la școală și explică lecția. | Profesoara noastră de engleză e foarte bună. |
| lecție | Timpul în care profesorul explică elevilor ceva nou. | Azi avem o lecție despre animale. |
| clasă | Sala din școală unde stau elevii la lecție. | Sunt douăzeci de copii în clasa noastră. |
| carte | O citești; are multe pagini. | Citesc o carte în fiecare seară, în pat. |
| caiet | Îl folosești la școală ca să scrii în el. | Scriu tema în caietul meu. |
| pix | Obiect cu care scrii cu cerneală. | Îmi dai un pix? Vreau să notez ceva. |
| creion | Cu el scrii sau desenezi, și poți șterge. | Copilul desenează cu un creion roșu. |
| hârtie | Material subțire și alb pe care scrii. | Am nevoie de o foaie de hârtie. |
| foaie | Bucată subțire de hârtie, pe care scrii sau desenezi. | Scrie-ți numele sus, pe foaie. |
| temă | Exerciții pe care elevii le fac acasă. | Mai întâi îmi fac tema, apoi mă joc. |
| examen | Test important la sfârșitul unui curs. | Mâine am un examen la matematică. |
| întrebare | Ce spui când vrei să afli ceva. | Am o întrebare: unde este gara? |
| răspuns | Ce spui când cineva te întreabă ceva. | Știi răspunsul la această întrebare? |
| cuvânt | Grup de litere care înseamnă ceva. | Nu înțeleg acest cuvânt în engleză. |
| literă | Semn pe care îl folosim când scriem, de exemplu A sau B. | Numele meu începe cu litera M. |
| limbă străină | Limbă pe care nu o vorbești acasă, ci o înveți. | Engleza este prima mea limbă străină. |
| dicționar | Carte în care cauți ce înseamnă cuvintele. | Caut cuvântul nou în dicționar. |
| ghiozdan | Geantă pe care copiii o poartă în spate la școală. | Îmi pun cărțile în ghiozdan. |
| notă | Număr care arată cât de bine ai lucrat la școală. | Sora mea ia mereu nota zece la școală. |
| muncă | Ce faci la serviciu ca să primești bani. | După o zi de muncă, mă odihnesc. |
| serviciu | Locul unde lucrezi și pentru care ești plătit. | Mama pleacă la serviciu la ora opt. |
| loc de muncă | Locul sau postul unde lucrezi. | Fratele meu caută un loc de muncă în oraș. |
| slujbă | Post plătit pe care îl ai. | Am o slujbă nouă la o bancă. |
| meserie | Lucrul pe care îl faci ca să câștigi bani, de exemplu brutar. | Ce meserie ai? Sunt bucătar. |
| medic | Persoană care tratează oamenii bolnavi. | Când sunt bolnav, merg la medic. |
| doctor | Persoană care a studiat medicina și îngrijește bolnavii. | Doctorul îmi spune să stau în pat trei zile. |
| asistentă | Femeie care lucrează la spital și îl ajută pe medic. | Asistenta îmi spune să stau în pat. |
| polițist | Persoană care are grijă ca oamenii să fie în siguranță. | Un polițist ne arată drumul spre gară. |
| vânzător | Persoană care vinde lucruri într-un magazin. | Vânzătorul mă întreabă ce mărime port. |
| șofer | Persoană care conduce o mașină sau un autobuz. | Șoferul de autobuz ne salută în fiecare dimineață. |
| bucătar | Persoană care gătește într-un restaurant. | Bucătarul face o ciorbă foarte bună. |
| chelner | Persoană care îți aduce mâncarea la restaurant. | Îi dăm chelnerului zece lei în plus. |
| inginer | Persoană care face planuri pentru mașini, poduri sau clădiri. | Tatăl meu este inginer și lucrează la un birou. |
| avocat | Persoană care ajută oamenii când au probleme cu legea. | Mătușa mea lucrează ca avocat în București. |
| actor | Persoană care joacă roluri în filme sau la teatru. | Acest actor joacă în multe filme. |
| cântăreț | Persoană care cântă cu vocea. | Un cântăreț cunoscut dă un concert în parc. |
| pictor | Persoană care desenează și pictează frumos. | Acest pictor pictează flori și copaci. |
| scriitor | Persoană care scrie cărți. | Bunicul meu este scriitor și scrie povești pentru copii. |
| muncitor | Persoană care lucrează cu mâinile, de exemplu într-o fabrică. | Un muncitor urcă pe casă și repară acoperișul. |
| director | Persoana care conduce o școală. | Directorul vorbește cu părinții elevilor. |
| șef | Persoana care conduce un grup de oameni la muncă. | Șeful meu este foarte amabil. |
| bani | Monede și bancnote cu care plătești. | Nu am destui bani pentru bilet. |
| leu | Moneda României; are o sută de bani. | O pâine costă cinci lei. |
| ban | Cel mai mic bănuț din România; o sută fac un leu. | Nu mai am niciun ban la mine. |
| euro | Banii folosiți în Franța, Italia sau Spania. | În Franța plătim în euro. |
| preț | Cât costă ceva. | Care este prețul acestei cărți? |
| cont | Locul din bancă unde sunt păstrați banii tăi. | Salariul vine în contul meu în fiecare lună. |
| card | Bucată mică de plastic cu care plătești. | Pot să plătesc cu cardul? |
| animal | Câinele, pisica și calul sunt exemple. | Ce animal ai acasă? Am o pisică. |
| câine | Animal de casă care latră. | Câinele nostru latră la poștaș. |
| pisică | Animal de casă care toarce și prinde șoareci. | Pisica noastră doarme toată ziua pe canapea. |
| cal | Animal mare pe care oamenii călăresc. | Bunicul are un cal alb. |
| vacă | Animal mare de la fermă care ne dă lapte. | Vaca mănâncă iarbă pe câmp. |
| oaie | Animal de la fermă, alb și moale, care face „bee”. | O oaie albă mănâncă iarbă pe deal. |
| capră | Animal de la fermă, mai mic decât vaca, care dă lapte. | Capra bunicii mănâncă iarbă în curte. |
| pasăre | Animal mic care zboară și cântă. | O pasăre cântă în copac. |
| găină | Pasăre de la fermă care face ouă. | Găina face un ou în fiecare zi. |
| rață | Pasăre care înoată pe lac și face „mac-mac”. | O rață înoată pe lac cu puii ei. |
| iepure | Animal mic, cu urechi lungi, care sare. | Iepurele se ascunde repede după un tufiș. |
| șoarece | Animal foarte mic și gri; pisicile îl prind. | Pisica vecinilor prinde un șoarece în curte. |
| urs | Animal mare și puternic din pădure, care mănâncă miere. | Un urs mare trăiește în pădure. |
| lup | Animal din pădure care seamănă cu un câine mare. | Noaptea, lupul stă în pădure. |
| vulpe | Animal din pădure, roșu, cu coada mare. | Vulpea caută mâncare noaptea, lângă sat. |
| tigru | Pisică foarte mare, portocalie, cu dungi negre. | Un tigru mare doarme la soare. |
| elefant | Animal foarte mare și gri, cu nasul foarte lung. | Elefantul bea apă cu nasul lui lung. |
| maimuță | Animal care se cațără în copaci și mănâncă banane. | O maimuță sare din copac în copac. |
| șarpe | Animal lung, fără picioare, care se târăște pe pământ. | Un șarpe stă la soare pe o piatră. |
| fluture | Animal mic și frumos, care zboară printre flori. | Un fluture galben zboară în grădină. |
| albină | Insectă care face miere. | O albină zboară din floare în floare. |
| muscă | Animal mic și negru care zboară prin casă. | O muscă zboară la fereastră. |
| vreme | Cum este afară: cald, frig, soare sau ploaie. | Cum este vremea azi la Cluj? |
| soare | Steaua care ne dă lumină și căldură ziua. | Azi e soare și cald. |
| ploaie | Apa care vine din cer. | Stăm în casă din cauza ploii. |
| zăpadă | Apă înghețată, albă și rece, care cade iarna din cer. | Copiii fac un om de zăpadă. |
| vânt | Aer care se mișcă repede afară. | Bate un vânt puternic azi. |
| nor | Masă albă sau gri care plutește pe cer. | Pe cer nu este niciun nor. |
| cer | Spațiul albastru de deasupra noastră. | Astă-seară cerul este plin de stele. |
| frig | Temperatură scăzută, când trebuie să te îmbraci gros. | Închide fereastra, te rog, e frig! |
| căldură | Temperatură ridicată, când e foarte cald. | Vara, la prânz, e o căldură mare. |
| temperatură | Cât de cald sau de rece este ceva. | Copilul are temperatură și stă în pat. |
| grad | Arată cât de cald sau de rece este afară. | Afară sunt douăzeci de grade. |
| natură | Munții, pădurile, animalele și plantele, tot ce nu e făcut de om. | Ne place să petrecem weekendul în natură. |
| munte | Formă de teren foarte înaltă, cu vârf. | Iarna mergem la munte la schi. |
| deal | Formă de teren înaltă, dar mai mică decât un munte. | Casa bunicilor e pe un deal. |
| câmp | Loc mare și deschis, fără copaci, cu iarbă. | Vacile mănâncă iarbă pe câmp. |
| pădure | Loc cu foarte mulți copaci. | Toamna ne plimbăm prin pădure. |
| copac | Plantă foarte mare și înaltă, de exemplu un brad. | Copiii stau sub un copac mare. |
| floare | Plantă colorată, care miroase frumos. | Îi aduc mamei o floare roșie. |
| iarbă | Plantă verde și joasă care acoperă pământul. | Copiii stau pe iarbă în parc. |
| râu | Apă care merge mult timp, până ajunge în mare. | Lângă satul bunicilor este un râu mare. |
| lac | Apă liniștită, înconjurată de pământ. | Vara înotăm în lacul de lângă sat. |
| mare | Multă apă sărată; vara mergi acolo pe plajă. | Vara mergem la Marea Neagră. |
| plajă | Loc lângă mare unde stai la soare. | Copiii se joacă pe plajă toată ziua. |
| insulă | Bucată de pământ cu apă de jur împrejur. | Mergem cu vaporul pe o insulă mică. |
| piatră | Bucată tare de rocă. | Copilul aruncă o piatră în râu. |
| pământ | Pe el mergi; în el cresc plantele. | Bunicul pune flori în pământ. |
| lume | Toate țările și toți oamenii de pe Pământ. | Vreau să călătoresc în jurul lumii. |
| stea | Punct de lumină pe cerul nopții. | Pe cer strălucește o stea. |
| sport | De exemplu, fotbalul sau tenisul. | Ce sport faci? Joc tenis. |
| fotbal | Joc cu o minge, pe care o lovești cu piciorul. | Băieții joacă fotbal în curte. |
| tenis | Sport pentru doi sau patru, cu o minge mică. | Joc tenis cu tata sâmbăta. |
| minge | Obiect rotund cu care te joci. | Câinele aleargă după minge în parc. |
| joc | Ceva ce faci ca să te distrezi, de exemplu cu mingea. | Ne jucăm un joc cu cărți. |
| jucărie | Obiect cu care se joacă un copil. | Ursulețul este jucăria mea preferată. |
| muzică | Ce asculți la radio sau cânți cu vocea. | Ascult muzică în timp ce fac curat. |
| cântec | Muzică cu cuvinte, pe care o cânți. | Bunica îmi cântă un cântec frumos. |
| film | Poveste cu imagini, pe care o vezi la cinema sau la televizor. | Ne uităm la un film de desene animate. |
| fotografie | Imagine făcută cu un aparat sau cu telefonul. | Pe perete este o fotografie cu familia mea. |
| poză | Cuvânt obișnuit pentru o imagine făcută cu aparatul sau cu telefonul. | Hai să facem o poză împreună! |
| ziar | Foi mari cu știri, care apar în fiecare zi. | Bunicul citește ziarul la cafea. |
| revistă | Ca un ziar, cu multe poze; apare o dată pe lună. | Mama citește o revistă despre case. |
| scrisoare | Text scris pe hârtie pe care îl trimiți prin poștă. | Îi scriu o scrisoare bunicii mele. |
| carte poștală | Carton cu o poză pe o parte, pe care îl trimiți din vacanță. | Îți trimit o carte poștală de la mare. |
| cadou | Lucru pe care îl dai cuiva, de exemplu de ziua lui. | Ce cadou îi dăm Mariei? |
| petrecere | Întâlnire veselă cu muzică, mâncare și prieteni. | Sâmbătă fac o petrecere de ziua mea. |
| invitație | Mesaj prin care chemi pe cineva la o petrecere sau la o nuntă. | Primim o invitație la nunta lor. |
| plimbare | Mers fără grabă, pentru plăcere. | După cină facem o plimbare prin parc. |
| excursie | Călătorie scurtă, pentru a vizita un loc. | Clasa noastră face o excursie la munte. |
| călătorie | Drum lung spre un loc îndepărtat. | Călătoria cu trenul până la Timișoara durează nouă ore. |
| valiză | Geantă mare în care pui hainele când pleci undeva. | Îmi fac valiza pentru vacanță. |
| bagaj | Toate lucrurile pe care le iei cu tine în vacanță. | Las bagajul în camera de la hotel. |
| pașaport | Carte mică cu poza ta; o arăți când mergi în altă țară. | La aeroport îți arăți pașaportul. |
| lucru | Ceva despre care vorbim fără să-i spunem numele. | Am multe lucruri de făcut azi. |
| obiect | Ceva ce poți vedea și atinge, dar care nu este viu. | Pe masă este un obiect ciudat. |
| parte | O bucată dintr-un lucru întreg. | O parte din tort este pentru tine. |
| bucată | Parte tăiată sau ruptă din ceva. | Vrei o bucată de ciocolată? |
| jumătate | Una din două părți la fel de mari. | Mănânc doar o jumătate din sandviș. |
| sfert | Una din patru părți la fel de mari. | Ne vedem la ora cinci și un sfert. |
| kilogram | Arată cât de greu e ceva; are o mie de grame. | Cumpăr un kilogram de mere de la piață. |
| metru | Arată cât de lung e ceva; are o sută de centimetri. | Masa are doi metri lungime. |
| kilometru | Unitate pentru distanțe; are o mie de metri. | Școala este la un kilometru de casă. |
| bucurie | Sentimentul plăcut pe care îl ai când ești fericit. | Copiii strigă de bucurie când văd zăpada. |
| dragoste | Sentiment foarte puternic de iubire pentru cineva. | Bunicii vorbesc cu dragoste despre nepoți. |
| problemă | Situație grea, care trebuie rezolvată. | Am o problemă: mașina nu pornește. |
| idee | Gând nou despre ce ai putea face. | Am o idee: hai să mergem la mare! |
| viață | Timpul în care o persoană trăiește, de când vine pe lume. | Bunicul are o viață frumoasă și liniștită la țară. |
| nevoie | Ceva ce îți trebuie. | Am nevoie de ajutorul tău. |
| dorință | Ceva ce vrei foarte mult. | Suflă în lumânări și pune-ți o dorință! |
| poftă | Dorința de a mânca sau de a face ceva. | Azi nu am poftă de mâncare. |
| sete | Nevoia de a bea ceva. | Mi-e sete, îmi dai un pahar cu apă? |
| foame | Nevoia de a mânca. | Mi-e foame, ce avem de mâncare? |
| somn | Starea în care dormi. | Mi-e somn, mă duc la culcare. |
| durere | Ce simți când te-ai lovit sau când ești bolnav. | Am o durere de cap groaznică. |
| boală | Starea în care nu ești sănătos. | Gripa este o boală obișnuită iarna. |
| medicament | Ce iei ca să te faci bine când ești bolnav. | Ia medicamentul de trei ori pe zi. |
| rețetă | Ce trebuie să faci, pas cu pas, ca să gătești ceva. | Bunica îmi dă rețeta ei de prăjitură. |
| sănătate | Starea în care corpul tău funcționează bine și nu ești bolnav. | Sportul e bun pentru sănătate. |
| dreapta | Opusul stângii; mâna cu care scriu mulți oameni. | La a doua stradă faceți la dreapta. |
| stânga | Partea opusă dreptei; inima este în această parte. | Farmacia e pe stânga, lângă bancă. |
| început | Primul moment al unui lucru. | Mergem la mare la începutul lunii iulie. |
| sfârșit | Ultimul moment al unui lucru. | La sfârșitul lecției avem un test. |
| mijloc | Locul aflat la aceeași distanță de toate marginile. | Masa este în mijlocul camerei. |
| nord | Partea de sus a unei hărți. | În nordul Europei este foarte frig. |
| sud | Partea de jos a unei hărți. | Vara mergem în sudul Italiei. |
| est | Partea de unde vine soarele dimineața. | Bunicii mei locuiesc în estul țării. |
| vest | Partea unde se duce soarele seara. | Prietenul meu locuiește în vestul orașului. |
| scuză | Explicație pentru o greșeală sau pentru o întârziere. | Care este scuza ta pentru întârziere? |
| salut | Cuvânt sau semn prietenos pentru cineva. | Spune-i un salut mamei tale din partea mea! |
| la revedere | Cuvinte pe care le spui când pleci de undeva. | Spunem la revedere și plecăm acasă. |
| a fi | Verb care arată cine sau cum e cineva ori unde se află ceva. | Eu sunt profesor și locuiesc în Cluj. |
| a avea | A ține ceva ca al tău, de exemplu o casă. | Eu am doi frați și o soră. |
| a face | A pregăti ceva, de exemplu o mâncare. | Mama face o prăjitură în fiecare duminică. |
| a merge | A te duce dintr-un loc în altul. | În fiecare zi merg la școală cu autobuzul. |
| a veni | A se apropia de locul unde este cel care vorbește. | Când vii la noi în vizită? |
| a pleca | A ieși dintr-un loc și a merge în altă parte. | Trenul pleacă la ora zece. |
| a sta | A rămâne într-un loc, fără să pleci. | Duminica stau acasă și citesc. |
| a locui | A avea casa într-un anumit loc. | Unde locuiești? Pe strada Florilor. |
| a trăi | A avea casa și viața într-un loc. | Bunicii mei trăiesc la țară, lângă munte. |
| a mânca | A pune mâncare în gură, de exemplu la prânz. | La prânz mănânc o supă de legume. |
| a bea | A lua apă sau suc pe gură. | Copilul bea lapte în fiecare seară. |
| a dormi | A sta în pat cu ochii închiși, mai ales noaptea. | Bebelușul doarme liniștit în pat. |
| a se trezi | A ieși din somn. | În fiecare zi mă trezesc la ora șapte. |
| a se scula | A se ridica din pat dimineața. | Bunicul se scoală foarte devreme, la cinci. |
| a se culca | A se întinde în pat ca să doarmă. | Copiii se culcă la ora nouă. |
| a se spăla | A se curăța cu apă și săpun. | Spală-te pe mâini înainte de masă! |
| a se îmbrăca | A-și pune hainele pe corp. | Dimineața mă îmbrac repede și plec. |
| a se dezbrăca | A-și scoate hainele de pe corp. | Copilul se dezbracă și intră în cadă. |
| a lucra | A face o muncă, de obicei pentru bani. | Mama lucrează la o bancă. |
| a învăța | A afla lucruri noi și a le ține minte. | Învăț limba română de un an. |
| a studia | A învăța ceva serios, de exemplu la universitate. | Fratele meu studiază medicina la Iași. |
| a citi | A privi cuvintele scrise și a le înțelege. | Seara citesc o carte în pat. |
| a scrie | A face litere și cuvinte pe hârtie sau pe calculator. | Elevul scrie tema în caiet. |
| a vorbi | A spune cuvinte într-o limbă. | Ce limbi vorbești? Eu vorbesc românește. |
| a spune | A comunica ceva cu vorbe. | Nu aud ce spune profesorul. |
| a zice | A spune ceva, în vorbirea de zi cu zi. | Ce zici? Nu te aud bine. |
| a întreba | A cere o informație de la cineva. | Îl întreb pe polițist unde este gara. |
| a răspunde | A spune ceva după ce cineva te-a întrebat. | Elevul răspunde corect la întrebare. |
| a asculta | A fi atent la sunete sau la ce spune cineva. | Îmi place să ascult muzică în mașină. |
| a auzi | A prinde sunetele cu urechile. | Nu te aud, vorbește mai tare! |
| a vedea | A observa ceva cu ochii. | Fără ochelari nu văd bine. |
| a privi | A te uita atent la ceva sau la cineva. | Bunica privește copiii care se joacă. |
| a se uita | A îndrepta ochii spre ceva, ca să vezi. | Seara ne uităm la un film. |
| a ști | A avea o informație în minte. | Știi unde este stația de autobuz? |
| a cunoaște | A ști cine este o persoană sau cum este un loc. | Îl cunoști pe noul nostru vecin? |
| a înțelege | A ști ce vrea să spună cineva sau ceva. | Nu înțeleg acest cuvânt, poți să-l repeți? |
| a crede | A considera că ceva este adevărat. | Cred că bunica doarme acum. |
| a gândi | A folosi mintea ca să judeci sau să înțelegi ceva. | Ea gândește mereu înainte să vorbească. |
| a vrea | A dori să ai sau să faci ceva. | Vreau un pahar cu apă, vă rog. |
| a dori | A vrea ceva; se spune mai ales politicos. | Ce doriți să beți, doamnă? |
| a putea | A fi în stare să faci ceva. | Poți să mă ajuți, te rog? |
| a trebui | A fi necesar să faci ceva. | Trebuie să plec acum, e târziu. |
| a plăcea | A fi bun sau frumos pentru tine. | Îmi place mult ciocolata. |
| a iubi | A simți o dragoste foarte mare pentru cineva. | Îi iubesc mult pe bunicii mei. |
| a urî | Opusul lui a iubi. | Pisica mea urăște apa. |
| a cumpăra | A lua ceva de la un magazin și a plăti pentru el. | Mâine cumpăr o bicicletă nouă. |
| a vinde | A da ceva cuiva în schimbul banilor. | Vecinul nostru își vinde mașina. |
| a plăti | A da bani pentru ceva. | Plătesc cu cardul, vă rog. |
| a costa | A avea un anumit preț. | Cât costă acest tricou albastru? |
| a da | A oferi ceva cuiva. | Îți dau cartea înapoi mâine. |
| a lua | A pune mâna pe ceva și a-l duce cu tine. | Iau umbrela, pentru că plouă. |
| a primi | A căpăta ceva de la cineva. | De ziua mea primesc multe cadouri. |
| a trimite | A face ca ceva să ajungă la cineva, de exemplu prin poștă. | Îți trimit un mesaj diseară. |
| a aduce | A veni cu ceva sau cu cineva într-un loc. | Ospătarul ne aduce meniul și apa. |
| a duce | A lua ceva sau pe cineva cu tine în alt loc. | Tata îi duce pe copii la școală. |
| a pune | A așeza ceva într-un loc. | Pune cărțile pe raft, te rog. |
| a deschide | A face ca ceva să nu mai fie închis. | Deschide fereastra, e foarte cald! |
| a închide | A face ca o ușă sau o fereastră să nu mai fie deschisă. | Seara închid ușa cu cheia. |
| a intra | A merge în interiorul unui loc. | Copiii intră în clasă după pauză. |
| a ieși | A merge din interiorul unui loc afară. | Ies din casă la ora opt. |
| a urca | A merge în sus. | Urcăm pe munte până la cabană. |
| a coborî | A merge în jos. | La stația următoare coborâm din autobuz. |
| a alerga | A merge foarte repede pe picioare. | În fiecare dimineață alerg în parc. |
| a sări | A te ridica repede în aer, cu picioarele. | Iepurele sare peste o piatră. |
| a înota | A se mișca prin apă cu brațele și picioarele. | Delfinul înoată foarte repede prin apă. |
| a dansa | A mișca corpul pe muzică. | La petrecere dansăm toată noaptea. |
| a cânta | A face muzică cu vocea. | Sora mea cântă frumos la petreceri. |
| a juca | A participa la un sport sau la un joc. | Băieții joacă fotbal în curte. |
| a se juca | A face ceva pentru distracție, mai ales când ești copil. | Copiii se joacă cu mingea în parc. |
| a desena | A face o imagine cu creionul pe hârtie. | Fata desenează o casă și un soare. |
| a picta | A face o imagine cu mai multe culori pe hârtie. | Bunicul pictează flori în timpul liber. |
| a găti | A pregăti mâncarea pe foc sau în cuptor. | Tata gătește o ciorbă de legume. |
| a pregăti | A face ceva gata pentru folosire. | Seara îmi pregătesc hainele pentru a doua zi. |
| a spăla | A curăța ceva cu apă și săpun. | După cină, eu spăl vasele. |
| a curăța | A face ca ceva să nu mai fie murdar. | Mama curăță fereastra cu o cârpă. |
| a aștepta | A sta undeva până vine cineva sau până se întâmplă ceva. | Te aștept la intrarea în parc. |
| a căuta | A încerca să găsești ceva. | Îmi caut ochelarii de o oră. |
| a găsi | A da de ceva ce căutai. | Nu găsesc cheile nicăieri în casă! |
| a pierde | A nu mai avea ceva și a nu ști unde este. | Mereu îmi pierd cheile prin casă. |
| a uita | A nu-ți mai aminti ceva. | Bunicul uită mereu unde își pune ochelarii. |
| a-și aminti | A avea din nou în minte ceva din trecut. | Îmi amintesc bine prima zi de școală. |
| a începe | A face primul pas dintr-o activitate. | Școala începe pe 15 septembrie. |
| a termina | A ajunge la sfârșitul unei activități. | După ce termin tema, ies afară. |
| a continua | A nu se opri; a merge mai departe cu ceva. | După pauză, profesorul continuă lecția. |
| a deveni | A începe să fie altceva decât înainte. | Copilul vrea să devină pilot. |
| a se numi | A avea un nume. | Pisica mea se numește Pufi și are doi ani. |
| a chema | A spune cuiva să vină. | Mama ne cheamă la masă. |
| a suna | A vorbi cu cineva la telefon. | Te sun diseară după cină, bine? |
| a lua masa | A mânca prânzul sau cina. | Duminica luăm masa la bunici, toți împreună. |
| a se odihni | A sta liniștit ca să nu mai fii obosit. | După serviciu, mă odihnesc pe canapea. |
| a călători | A merge în locuri îndepărtate. | În fiecare vară călătorim în altă țară. |
| a vizita | A merge să vezi un loc sau o persoană. | Mâine vizităm muzeul de artă. |
| a conduce | A face o mașină să meargă pe drum. | Tata conduce mașina foarte atent. |
| a se plimba | A merge încet, pentru plăcere. | Seara ne plimbăm prin parc. |
| a număra | A spune numerele în ordine: unu, doi, trei. | Copilul numără până la zece. |
| a repeta | A spune sau a face ceva încă o dată. | Puteți repeta întrebarea, vă rog? |
| a traduce | A spune într-o limbă ceea ce s-a spus în alta. | Poți traduce textul acesta în engleză? |
| a arăta | A face pe cineva să vadă ceva. | Vino să-ți arăt camera mea! |
| a ajuta | A face ceva pentru cineva care are nevoie. | Te ajut să duci bagajele. |
| a ajunge | A sosi la locul spre care mergeai. | Trenul ajunge la Brașov la prânz. |
| a întoarce | A pune ceva cu cealaltă parte în sus. | Întoarce foaia și scrie pe spate. |
| a se întoarce | A veni înapoi în locul de unde ai plecat. | Tata se întoarce acasă la ora șase. |
| a schimba | A lua altceva în locul unui lucru. | Vreau să-mi schimb tricoul, e prea mic. |
| a folosi | A se servi de ceva ca să faci o treabă. | Folosesc laptopul pentru teme și pentru jocuri. |
| a încerca | A face ceva ca să vezi dacă merge sau dacă îți place. | Pot să încerc pantofii aceștia? |
| a purta | A avea pe tine o haină sau un obiect. | Bunicul poartă mereu o pălărie. |
| a ține | A avea ceva în mână fără să-l lași să cadă. | Fetița ține o floare în mână. |
| a lăsa | A pune ceva undeva și a pleca fără el. | Îmi las bicicleta în fața școlii. |
| a se așeza | A sta jos pe un scaun sau pe canapea. | Intră și așază-te pe canapea! |
| a se ridica | A trece din poziția așezat în picioare. | Când intră profesorul, elevii se ridică. |
| a cădea | A ajunge brusc jos, pe pământ. | Toamna, frunzele cad din copaci. |
| a zbura | A se mișca prin aer, ca păsările. | Toamna, păsările zboară spre sud. |
| a ploua | Când apa vine din cer. | Ia umbrela, afară plouă tare. |
| a ninge | Despre zăpada care cade din cer. | Iarna ninge mult la munte. |
| a bate | A lovi ușor ușa cu mâna, ca să știe cineva că ești acolo. | Cineva bate la ușă, du-te să deschizi. |
| a plânge | A avea lacrimi în ochi când ești trist sau când te doare ceva. | Bebelușul plânge pentru că îi e foame. |
| a râde | Ce faci când ceva e foarte amuzant. | Râdem mult la filmele cu animale. |
| a zâmbi | A face o față veselă, fără să râzi. | Fata zâmbește când îl vede pe tatăl ei. |
| a saluta | A spune „bună ziua” sau a face un semn când vezi pe cineva. | Copilul îl salută pe vecin politicos. |
| a mulțumi | A spune cuiva că îi ești recunoscător. | Îi mulțumim bunicii pentru cadou. |
| a se bucura | A fi fericit din cauza unui lucru. | Mă bucur că ești la petrecerea mea! |
| a se grăbi | A face ceva repede pentru că nu ai timp. | Grăbește-te, pleacă trenul în două minute! |
| a întârzia | A ajunge mai târziu decât trebuia. | Autobuzul întârzie în fiecare dimineață. |
| a se simți | A avea o anumită stare în corp sau în suflet. | Cum te simți azi? Mai bine? |
| a durea | Ce simți când ești bolnav sau te lovești. | Mă doare capul de la zgomot. |
| a fuma | A ține în gură o țigară aprinsă. | Bunicul nu mai fumează de zece ani. |
| a fierbe | Despre apă: a fi foarte fierbinte, gata pentru ceai. | Apa fierbe, poți face ceaiul. |
| a tăia | A face bucăți mai mici din ceva. | Tata taie pâinea cu un cuțit mare. |
| a umple | A pune ceva într-un pahar sau o sticlă, până e plin. | Umplu sticla cu apă rece. |
| a cere | A spune că vrei să primești ceva. | Îi cer chelnerului nota de plată. |
| a oferi | A da ceva cuiva, de obicei cu plăcere. | Băiatul îi oferă bătrânei locul în autobuz. |
| a arunca | A face ca ceva să zboare din mână. | Copilul aruncă mingea departe, în curte. |
| a prinde | A apuca ceva care se mișcă. | Câinele prinde mingea din zbor. |
| a sufla | A scoate aer pe gură cu putere. | Copilul suflă în lumânările de pe tort. |
| a se întâlni | A se vedea cu cineva la o oră și într-un loc. | Ne întâlnim la ora cinci la cinema. |
| a invita | A chema pe cineva la o petrecere sau în vizită. | Te invit la ziua mea sâmbătă. |
| a sărbători | A face o petrecere pentru un eveniment fericit. | Mâine sărbătorim ziua bunicii cu un tort. |
| a felicita | A spune cuiva că te bucuri pentru succesul lui. | Te felicit pentru nota zece! |
| a se căsători | A deveni soț și soție. | Ana și Mihai se căsătoresc în august. |
| a naște | Despre o mamă: a aduce pe lume un copil. | Pisica noastră naște pui în fiecare primăvară. |
| a se naște | A veni pe lume. | Fratele meu s-a născut în aprilie. |
| a muri | A nu mai trăi. | Floarea moare dacă nu are apă. |
| a crește | A deveni mai mare. | Copilul vecinilor crește foarte repede. |
| a se distra | A face lucruri vesele, care îți plac mult. | La petreceri ne distrăm mereu foarte bine. |
| a se plictisi | A nu avea nimic interesant de făcut. | Când plouă, mă plictisesc singur acasă. |
| a îmbrățișa | A pune brațele în jurul cuiva, cu drag. | Mama își îmbrățișează copilul când vine de la școală. |
| a săruta | A atinge pe cineva cu buzele, cu dragoste. | Bunica îl sărută pe nepot. |
| a merge pe jos | A ajunge undeva folosind doar picioarele. | Școala e aproape, așa că merg pe jos. |
| a se opri | A nu mai merge; a rămâne pe loc. | Autobuzul se oprește în fața școlii. |
| a opri | A face ca ceva să nu mai meargă. | Oprește televizorul, te rog, e târziu! |
| a porni | A face o mașină sau un calculator să meargă. | Pornesc calculatorul și îmi citesc mesajele. |
| a aprinde | A face să ardă focul sau să se facă lumină. | Aprinde lumina, te rog, e întuneric! |
| a stinge | A face să nu mai ardă focul sau să nu mai fie lumină. | Seara sting lumina și mă culc. |
| a explica | A spune ceva clar, ca altcineva să înțeleagă. | Profesoara ne explică lecția din nou. |
| a strânge | A pune lucrurile la locul lor. | După joacă, copiii strâng jucăriile. |
| a ridica | A lua ceva de jos și a-l duce mai sus. | Băiatul ridică creionul de pe jos. |
| a muta | A schimba locul unui lucru. | Mutăm canapeaua lângă fereastra mare. |
| a se muta | A începe să locuiești în altă casă sau în alt oraș. | Luna viitoare ne mutăm la București. |
| a construi | A face o clădire sau un obiect din mai multe bucăți. | Muncitorii construiesc un bloc nou. |
| a repara | A face ca un lucru stricat să meargă din nou. | Tata repară bicicleta în garaj. |
| a planta | A pune o plantă sau o sămânță în pământ. | Primăvara plantăm flori în grădină. |
| a fotografia | A face poze cu telefonul. | Mama fotografiază copiii în parc. |
| a alege | A lua un lucru dintre mai multe. | Nu știu ce să aleg: pizza sau paste? |
| a decide | A lua o hotărâre după ce te gândești. | Tu decizi: mergem la mare sau la munte? |
| a hotărî | A stabili ce o să faci. | Azi hotărâm unde mergem în vacanță. |
| a-i fi dor | A simți lipsa cuiva sau a ceva care nu e lângă tine. | Mi-e dor de bunicii mei de la țară. |
| mare | Care are dimensiuni peste cele obișnuite. | Locuim într-o casă mare, cu cinci camere. |
| mic | Care nu are dimensiuni mari. | Am un câine mic și alb. |
| bun | Care îți place; opusul lui rău. | Ciorba aceasta este foarte bună. |
| rău | Care face lucruri urâte; opusul lui bun. | Nu fi rău cu fratele tău mic! |
| frumos | Plăcut de privit; care arată bine. | Ce rochie frumoasă ai, Ana! |
| urât | Care nu e plăcut de privit; opusul lui frumos. | Afară e o vreme urâtă, plouă toată ziua. |
| nou | Care a fost făcut sau cumpărat de curând. | Am pantofi noi și mă strâng puțin. |
| vechi | Care există de mult timp. | Bunicii au o mașină veche, dar merge bine. |
| tânăr | Care are puțini ani. | Profesoara noastră este tânără și veselă. |
| bătrân | Care are mulți ani. | Un domn bătrân citește ziarul în parc. |
| înalt | Care are o înălțime mare. | Tata e foarte înalt, are aproape doi metri. |
| lung | Care are o lungime mare. | Girafa are un gât foarte lung. |
| scurt | Care nu are o lungime mare. | Lecția de azi este foarte scurtă. |
| gras | Care are multă grăsime pe corp. | Pisica noastră e grasă pentru că mănâncă mult. |
| slab | Care nu e gras. | Fratele meu e înalt și slab. |
| gros | Care are mult material de la o parte la alta, nu e subțire. | Iarna port un pulover gros. |
| subțire | Care nu e gros. | Feliile de salam sunt foarte subțiri. |
| larg | Care are mult spațiu; nu e strâmt. | Rochia este prea largă pentru mine. |
| cald | Care are o temperatură plăcută sau ridicată. | Seara beau o supă caldă. |
| rece | Care are o temperatură scăzută. | Apa din lac este foarte rece. |
| fierbinte | Foarte cald, aproape să te ardă. | Ai grijă, ceaiul e fierbinte! |
| ușor | Care nu cântărește mult; opusul lui greu. | Valiza mea este mică și ușoară. |
| greu | Care cântărește mult; opusul lui ușor. | Valiza cu cărți este foarte grea. |
| ieftin | Care nu costă mult. | Vara, roșiile din piață sunt ieftine. |
| scump | Care costă mulți bani. | Această mașină este foarte scumpă. |
| curat | Care nu are pete sau murdărie. | Camera mea este curată și ordonată. |
| murdar | Care are pete sau praf pe el. | Pantofii tăi sunt murdari de noroi. |
| plin | Care nu mai are loc pentru nimic. | Paharul este plin cu apă. |
| gol | În care nu este nimic. | Sticla e goală, mai cumpără una. |
| deschis | Care nu e închis. | Magazinul este deschis până la ora zece. |
| închis | Care nu este deschis. | Farmacia din colț este închisă duminica. |
| liber | Care nu e ocupat de nimeni. | Scuzați, locul acesta este liber? |
| ocupat | Care are mult de lucru și nu are timp. | Nu pot vorbi acum, sunt foarte ocupat. |
| rapid | Care merge cu viteză mare. | Trenul rapid ajunge la Cluj în patru ore. |
| încet | Care nu merge repede. | Melcul este un animal foarte încet. |
| repede | Care merge foarte rapid. | Râul de lângă sat este foarte repede. |
| lent | Care se mișcă sau lucrează fără viteză. | Internetul este foarte lent azi. |
| fericit | Care se simte foarte bine și mulțumit. | Ana este fericită pentru că e vacanță. |
| trist | Care nu e vesel și are chef să plângă. | Băiatul e trist pentru că prietenul lui pleacă. |
| vesel | Care râde des și e bine dispus. | Bunica este mereu veselă și glumeață. |
| bolnav | Care are o boală. | Maria e bolnavă și nu vine la școală. |
| sănătos | Care face bine corpului. | Legumele și fructele sunt foarte sănătoase. |
| obosit | Care are nevoie de odihnă. | După meci, Andrei este foarte obosit. |
| flămând | Care vrea să mănânce. | Copiii vin flămânzi de la școală. |
| alb | De culoarea laptelui sau a zăpezii. | Am o pisică albă cu ochi negri. |
| negru | De culoarea nopții fără lumină. | Vecinul are un câine mare și negru. |
| roșu | De culoarea focului sau a căpșunii. | Vecinul are o mașină roșie și nouă. |
| galben | De culoarea lămâii sau a soarelui. | Bananele și lămâile sunt galbene. |
| verde | De culoarea ierbii. | Iarba din parc e foarte verde după ploaie. |
| albastru | De culoarea cerului senin. | Cerul este albastru și nu e niciun nor. |
| maro | De culoarea ciocolatei sau a cafelei. | Am o geantă maro din piele. |
| gri | Culoarea dintre alb și negru. | Azi cerul e gri și plouă. |
| roz | Culoare roșie foarte deschisă. | Fetița are o rochie roz. |
| portocaliu | De culoarea morcovului sau a portocalei. | Copilul are o minge portocalie. |
| mov | Culoarea dintre roșu și albastru. | Liliacul are flori mov care miros frumos. |
| violet | Culoare închisă, între albastru și roșu, ca a vinetei. | Port un pulover violet și blugi. |
| primul | Cel care este înaintea tuturor celorlalți. | Dan ajunge mereu primul la școală. |
| al doilea | Cel care vine imediat după primul. | Aceasta este a doua mea vizită la Sibiu. |
| ultimul | Cel de la sfârșit, după care nu mai e nimeni. | Decembrie este ultima lună a anului. |
| următor | Care vine imediat după. | Coborâm la stația următoare, lângă parc. |
| singur | Fără altcineva lângă el. | Bunica locuiește singură la țară. |
| gata | Care este pregătit sau terminat. | Mâncarea este gata, veniți la masă! |
| corect | Care nu are nicio greșeală. | Bravo, răspunsul tău este corect! |
| greșit | Care are o greșeală; care nu e bun. | Acest număr de telefon este greșit. |
| adevărat | Care s-a întâmplat în realitate; care nu e o minciună. | Filmul este făcut după o poveste adevărată. |
| fals | Care nu este adevărat. | Acest mesaj are informații false. |
| important | Care contează mult pentru cineva. | Mâine am o întâlnire importantă la birou. |
| interesant | Care îți atrage atenția și îți place. | Citesc o carte foarte interesantă. |
| plictisitor | Care nu e deloc interesant. | Filmul este lung și plictisitor. |
| simplu | Ușor de înțeles sau de făcut. | Rețeta de clătite este foarte simplă. |
| dificil | Greu de făcut sau de înțeles. | Examenul de azi este dificil. |
| drăguț | Plăcut, frumos sau amabil. | Ce pisică drăguță ai, Maria! |
| simpatic | Care este plăcut și prietenos. | Noul nostru vecin este foarte simpatic. |
| amabil | Care se poartă frumos și îi ajută pe alții. | Vânzătorul este foarte amabil cu noi. |
| politicos | Care spune „vă rog” și „mulțumesc”. | Copiii trebuie să fie politicoși cu toată lumea. |
| inteligent | Care înțelege repede și gândește bine. | Maria este o fată foarte inteligentă. |
| deștept | Care înțelege repede și ușor. | Câinele nostru e foarte deștept, știe să deschidă ușa. |
| prost | Care nu e bun; de calitate slabă. | Nu mă uit la filmul acesta, e prost. |
| leneș | Care nu vrea să lucreze și doarme mult. | Pisica noastră e leneșă și doarme toată ziua. |
| bogat | Care are mulți bani. | Un om bogat are multe mașini și o casă mare. |
| sărac | Care are foarte puțini bani. | Familia lui este săracă, dar fericită. |
| puternic | Care are multă forță. | Ursul este un animal foarte puternic. |
| dulce | Cu gust de zahăr sau de miere. | Pepenele este dulce și zemos. |
| sărat | Care are gust de sare. | Supa de azi este prea sărată. |
| amar | Cu gust neplăcut, ca al unor medicamente. | Fără zahăr, cafeaua este amară. |
| gustos | Care are gust bun. | Ciorba bunicii este foarte gustoasă. |
| proaspăt | Făcut sau cules de curând. | Cumpăr pâine proaspătă în fiecare dimineață. |
| uscat | Care nu e ud; fără apă. | Hainele sunt uscate, le poți strânge. |
| ud | Care este plin de apă. | Am părul ud de la ploaie. |
| însorit | Care are mult soare. | Azi este o zi caldă și însorită. |
| liniștit | Care este fără zgomot; calm. | Satul bunicilor este foarte liniștit. |
| aproape | Care se află la mică distanță. | Magazinul e aproape, mergem pe jos. |
| departe | La o distanță mare. | Bunicii locuiesc departe, la trei sute de kilometri. |
| drept | Care nu e strâmb. | Trage o linie dreaptă pe foaie. |
| rotund | În formă de cerc. | Avem o masă rotundă în bucătărie. |
| moale | Care se apasă ușor, nu e tare. | Perna mea este foarte moale. |
| tare | Care nu e moale. | Pâinea de ieri e tare ca piatra. |
| întreg | Din care nu lipsește nimic. | Copilul mănâncă o pizza întreagă! |
| mult | Care este în cantitate mare. | Bunica pune multă sare în mâncare. |
| puțin | Care este în cantitate mică. | Mai vreau puțină supă, te rog. |
| fiecare | Toți, luați unul câte unul. | Fiecare elev are un caiet nou. |
| alt | Diferit de cel despre care vorbim. | Vreau o altă cameră, aceasta e prea mică. |
| același | Care este identic, nu diferit. | Eu și sora mea mergem la aceeași școală. |
| propriu | Care îți aparține numai ție. | Fratele meu are acum propria lui cameră. |
| favorit | Care îți place cel mai mult. | Pizza este mâncarea mea favorită. |
| preferat | Pe care îl alegi înaintea altora. | Albastrul este culoarea mea preferată. |
| românesc | Care vine din România. | Ciorba este o mâncare românească. |
| străin | Care vine din altă țară. | În centru sunt mulți turiști străini. |
| englez | Care vine din Anglia sau ține de englezi. | Am un prieten englez care locuiește la Londra. |
| francez | Care vine din Franța sau ține de francezi. | Îmi place mult bucătăria franceză. |
| german | Care vine din Germania sau ține de germani. | Mașinile germane sunt foarte bune. |
| italian | Care vine din Italia sau ține de italieni. | Vecinul nostru este un bucătar italian. |
| spaniol | Care vine din Spania sau ține de spanioli. | Profesoara mea de dans este spaniolă. |
| rusesc | Care vine din Rusia sau ține de ruși. | Bunica îmi citește o poveste rusească despre iarnă. |
| american | Care vine din Statele Unite ale Americii. | Îmi plac mult filmele americane. |
| căsătorit | Care are soț sau soție. | Fratele meu este căsătorit și are doi copii. |
| divorțat | Care nu mai e căsătorit cu soțul sau cu soția. | Părinții lui sunt divorțați, dar se înțeleg bine. |
| mort | Care nu mai trăiește. | Găsesc o albină moartă lângă fereastră. |
| viu | Care trăiește și respiră. | Peștele din acvariu este încă viu. |
| posibil | Care se poate întâmpla sau face. | Este posibil să plouă mâine. |
| imposibil | Care nu se poate face sau întâmpla. | E imposibil să termin totul într-o oră. |
| normal | Cum e de obicei; fără nimic ciudat. | E normal să fii obosit după o zi lungă. |
| obișnuit | Cum se întâmplă de obicei, fără nimic special. | Azi este o zi obișnuită, fără surprize. |
| special | Diferit de celelalte și mai important. | Azi este o zi specială: e ziua mea! |
| perfect | Fără nicio greșeală; foarte bun. | Tortul pentru petrecere este perfect! |
| minunat | Foarte frumos sau foarte bun. | Avem o vacanță minunată la mare. |
| groaznic | Foarte rău sau foarte urât. | Ce vreme groaznică! Plouă de trei zile. |
| cunoscut | Pe care îl știu mulți oameni. | Acesta este un actor foarte cunoscut. |
| necunoscut | Pe care nu îl știi. | Mă sună un număr necunoscut. |
| sigur | Care știe că ceva este adevărat. | Sunt sigur că ușa este închisă. |
| gratuit | Pentru care nu trebuie să plătești. | Duminica, intrarea la muzeu este gratuită. |
| eu | Cuvânt cu care vorbești despre tine însuți. | Eu sunt Ana și am opt ani. |
| tu | Cuvânt cu care vorbești direct cu o persoană apropiată. | Și tu vii la petrecere? |
| el | Cuvânt pentru un bărbat sau un băiat despre care vorbim. | Acesta e Mihai; el este fratele meu. |
| ea | Cuvânt pentru o femeie sau o fată despre care vorbim. | O vezi pe Maria? Ea este colega mea. |
| noi | Cuvânt pentru mine împreună cu alte persoane. | Tu stai acasă, iar noi mergem la film. |
| voi | Cuvânt cu care vorbești cu mai multe persoane. | Unde mergeți voi în vacanță? |
| ei | Cuvânt pentru mai mulți bărbați sau pentru un grup de persoane. | Bunicii mei locuiesc la țară; ei au o casă mare. |
| ele | Cuvânt pentru mai multe femei sau fete. | Am două surori; ele merg la aceeași școală. |
| dumneavoastră | Formă politicoasă pentru a vorbi cu o persoană sau cu mai multe. | Doamnă, dumneavoastră sunteți de aici? |
| dumneata | Formă de respect, mai familiară, pentru o singură persoană. | Domnule Popescu, dumneata știi unde e gara? |
| mie | Formă a lui „eu” folosită, de exemplu, cu „a plăcea” sau „a da”. | Mie îmi place ciocolata, ție nu? |
| ție | Formă a lui „tu” folosită, de exemplu, cu „a plăcea” sau „a da”. | Îți dau ție ultima prăjitură. |
| lui | Arată că ceva este al unui bărbat sau al unui băiat. | Acesta este Dan, iar mașina roșie este a lui. |
| vouă | Formă a lui „voi” folosită, de exemplu, cu „a plăcea” sau „a da”. | Vouă vă plac filmele cu animale? |
| lor | Arată că ceva este al mai multor persoane. | Vecinii au o grădină; casa lor e albă. |
| mine | Formă a lui „eu” după cuvinte ca „pentru”, „cu” sau „la”. | Cadoul acesta este pentru mine? |
| tine | Formă a lui „tu” după cuvinte ca „pentru”, „cu” sau „la”. | Vin cu tine la cinema. |
| meu | Arată că ceva îmi aparține mie. | Acesta este fratele meu mai mic. |
| tău | Arată că ceva îți aparține ție. | Scuză-mă, este acesta pixul tău? |
| său | Arată că ceva îi aparține lui sau ei; folosit mai ales în scris. | Fiecare elev are caietul său. |
| nostru | Arată că ceva ne aparține nouă. | Câinele nostru se numește Rex. |
| vostru | Arată că ceva vă aparține vouă. | Unde este apartamentul vostru nou? |
| acesta | Arată ceva sau pe cineva aproape de noi (masculin). | Cine este băiatul acesta de lângă tine? |
| aceasta | Arată ceva sau pe cineva aproape de noi (feminin). | Aceasta este sora mea, Ioana. |
| acela | Arată ceva sau pe cineva mai departe de noi (masculin). | Vezi blocul acela înalt? Acolo locuiesc. |
| aceea | Arată ceva sau pe cineva mai departe de noi, ca „acela”. | Femeia aceea este profesoara mea de engleză. |
| ăsta | Cuvânt familiar pentru „acesta”. | Uite, tricoul ăsta e foarte frumos! |
| asta | Cuvânt familiar pentru „aceasta” sau pentru un lucru despre care vorbim. | Ce e asta? E un cadou pentru tine. |
| ăla | Cuvânt familiar pentru „acela”. | Vezi câinele ăla mare? Este al vecinului. |
| aia | Cuvânt familiar pentru „aceea”. | Cine e fata aia cu părul roșu? |
| cine | Cuvânt cu care întrebi despre o persoană. | Cine sună la ușă? |
| ce | Cuvânt cu care întrebi despre un lucru. | Ce mănânci la micul dejun? |
| care | Cuvânt prin care ceri să se aleagă un lucru dintre mai multe. | Care dintre aceste rochii îți place? |
| cât | Cuvânt cu care întrebi despre preț sau număr. | Cât costă o pâine? |
| unde | Cuvânt cu care întrebi despre un loc. | Unde este cea mai apropiată farmacie? |
| când | Cuvânt cu care întrebi despre timp. | Când pleacă trenul spre Iași? |
| cum | Cuvânt cu care întrebi despre fel sau mod. | Cum se spune „mulțumesc” în engleză? |
| de ce | Cuvinte cu care întrebi despre motiv. | De ce nu vii la petrecere? |
| pentru că | Introduce motivul unui lucru. | Stau acasă pentru că sunt bolnav. |
| fiindcă | Arată motivul; înseamnă același lucru ca „deoarece”. | Merg pe jos fiindcă autobuzul nu vine. |
| și | Leagă două cuvinte sau două idei. | Am un câine și o pisică. |
| sau | Arată că poți alege între două lucruri. | Vrei un ceai sau o cafea? |
| dar | Arată că a doua idee e diferită de prima. | Este frig, dar e soare. |
| iar | Îl folosești când spui ceva despre două persoane diferite. | Eu beau ceai, iar sora mea bea suc. |
| însă | Înseamnă „dar”; se folosește mai mult în scris. | Vreau să vin, însă nu am timp. |
| că | Vine după cuvinte ca „cred”, „știu” sau „spun”. | Știu că ești obosit după școală. |
| dacă | Arată o condiție pentru ceva. | Dacă plouă mâine, stăm acasă. |
| să | Se pune înaintea unui verb după „vreau”, „pot” sau „trebuie”. | Vreau să merg la mare. |
| nu | Opusul lui „da”. | Eu nu beau cafea seara. |
| da | Cuvânt prin care spui că ești de acord. | — Vrei o prăjitură? — Da, te rog! |
| ba da | Răspuns care înseamnă „da” după o întrebare cu „nu”. | — Nu vii cu noi? — Ba da, vin! |
| poate | Arată că ceva este posibil, dar nu sigur. | Poate vin și eu la petrecere. |
| foarte | Face un cuvânt mai puternic; înseamnă „tare de tot”. | Tortul acesta este foarte bun. |
| prea | Mai mult decât trebuie. | Cafeaua este prea fierbinte, nu pot s-o beau. |
| destul | Atât cât trebuie; suficient. | Am destul bani pentru două bilete. |
| mai | Cuvânt care arată că faci ceva încă o dată. | Te rog, mai spune o dată! |
| cel mai | Arată că cineva sau ceva îi întrece pe toți ceilalți. | Andrei este cel mai înalt din clasă. |
| aici | În acest loc, lângă noi. | Stai aici, lângă mine, te rog. |
| acolo | În acel loc, mai departe de noi. | Vezi casa albă? Bunicii locuiesc acolo. |
| acum | În momentul de față. | Nu pot vorbi acum, sunt la birou. |
| atunci | În acel moment, nu acum. | Vii la ora cinci? Bine, ne vedem atunci! |
| azi | În ziua în care suntem. | Azi e luni, mâine e marți. |
| astăzi | În ziua în care suntem; formă mai îngrijită. | Astăzi magazinul este închis toată ziua. |
| ieri | Ziua care a fost înainte de azi. | Ieri am fost la cinema. |
| mâine | În ziua de după cea de azi. | Ne vedem mâine la școală. |
| mereu | Tot timpul, în orice moment. | Bunica mereu ne face clătite. |
| întotdeauna | De fiecare dată, mereu. | Mă spăl întotdeauna pe mâini înainte de masă. |
| niciodată | În niciun moment, nici măcar o dată. | Bunicul nu bea niciodată cafea. |
| uneori | Din când în când, nu des. | Uneori mergem la teatru cu părinții. |
| des | De multe ori, frecvent. | Îi vizităm des pe bunici. |
| rar | Nu des; de puține ori. | Bunicul merge rar la oraș. |
| deja | Mai devreme decât te așteptai; până acum. | E deja ora zece, hai la culcare! |
| încă | Până acum, în continuare. | Afară încă plouă, mai stai puțin. |
| încă nu | Nu până în acest moment. | Bebelușul încă nu vorbește. |
| apoi | După aceea, în continuare. | Mai întâi mănânc, apoi îmi fac tema. |
| după aceea | Mai târziu, imediat după un lucru. | Mai întâi mergem la piață, iar după aceea gătim. |
| înainte | Mai devreme decât un anumit moment. | Înainte locuiam la Cluj, acum locuiesc la Iași. |
| după | Mai târziu decât ceva. | După cină, ne uităm la televizor. |
| devreme | La o oră mai mică decât de obicei. | Mâine mă trezesc devreme, la cinci. |
| târziu | După ora obișnuită sau potrivită. | E târziu, trebuie să mergem la culcare. |
| sus | Într-un loc mai înalt. | Pisica stă sus, pe dulap. |
| jos | Într-un loc mai coborât. | Pune geanta jos, pe podea. |
| înăuntru | În interiorul unei clădiri sau al unui lucru. | Afară e frig, hai înăuntru! |
| afară | În exterior, nu în casă. | Copiii se joacă afară, în curte. |
| aproape de | La mică distanță de ceva. | Locuiesc aproape de școală, la cinci minute. |
| lângă | Foarte aproape de cineva, alături. | Stai lângă mine, te rog. |
| în | Arată locul din interiorul a ceva. | Laptele și ouăle sunt în frigider. |
| la | Arată locul sau direcția. | Mâine merg la bunici, la țară. |
| pe | Arată că ceva stă deasupra altui lucru. | Cartea ta este pe masă. |
| cu | Arată compania sau obiectul folosit. | Merg la film cu prietenii mei. |
| fără | Arată că ceva lipsește. | Beau cafeaua fără zahăr. |
| de | Arată ce este într-un lucru sau din ce e făcut. | Vreau un pahar de apă, vă rog. |
| din | Arată locul de unde vine ceva sau cineva. | Sunt din România, dar locuiesc în Italia. |
| pentru | Arată cui îi este destinat ceva sau scopul. | Cumpăr flori pentru mama. |
| către | Arată la cine merge ceva. | Trimit o scrisoare către bunica. |
| spre | Arată locul unde mergi. | Trenul acesta merge spre mare. |
| până | Arată limita în timp sau în spațiu. | Magazinul e deschis până la ora opt. |
| între | În mijlocul a două lucruri sau a două momente. | Farmacia este între bancă și poștă. |
| sub | Mai jos decât ceva; opusul lui „pe”. | Pisica doarme sub masă. |
| peste | Deasupra a ceva, de pe o parte pe alta. | Mergem peste pod ca să ajungem în centru. |
| bine | Așa cum trebuie; fără probleme. | Mă simt bine azi, nu mai am febră. |
| rău | Nu cum trebuie; contrariul lui „bine”. | Când e bolnav, copilul doarme rău. |
| așa | În acest fel, în acest mod. | Numele tău se scrie așa, cu literă mare? |
| la fel | În același fel; identic. | Tu și sora ta arătați la fel. |
| și eu | Spui asta când ți se întâmplă același lucru sau ești de acord. | — Îmi place înghețata. — Și eu! |
| nimic | Niciun lucru, absolut deloc. | Nu am nimic în buzunar. |
| ceva | Un lucru oarecare, pe care nu îl numim. | Vrei să mănânci ceva înainte de film? |
| cineva | O persoană oarecare, pe care nu o numim. | Cineva bate la ușă, deschide, te rog. |
| nimeni | Nicio persoană, niciun om. | Nu e nimeni acasă, toți sunt la serviciu. |
| tot | Întregul, fără să lipsească ceva. | Copiii mănâncă tot tortul. |
| toți | Fiecare persoană dintr-un grup (masculin). | Toți elevii sunt azi la școală. |
| toate | Fiecare, fără să lipsească niciuna. | Știu toate cuvintele din lecție. |
| unu | Numărul 1, primul când numeri. | Numără cu mine: unu, doi, trei! |
| doi | Numărul 2, care vine după unu. | Am doi frați mai mici. |
| trei | Numărul 3, care vine după doi. | Unu, doi, trei, patru, cinci! |
| patru | Numărul 4, care vine după trei. | Pisica și câinele au patru picioare. |
| cinci | Numărul 5, care vine după patru. | O mână are cinci degete. |
| șase | Numărul 6, care vine după cinci. | Copiii încep școala la șase ani. |
| șapte | Numărul 7, care vine după șase. | O săptămână are șapte zile. |
| opt | Numărul 8, care vine după șapte. | Școala începe la ora opt dimineața. |
| nouă | Numărul 9, care vine după opt. | Trei plus șase fac nouă. |
| zece | Numărul 10, care vine după nouă. | Avem zece degete la mâini. |
| unsprezece | Numărul 11, care vine după zece. | Fratele meu are unsprezece ani. |
| doisprezece | Numărul 12, care vine după unsprezece. | Un an are doisprezece luni. |
| treisprezece | Numărul 13, care vine după doisprezece. | Sora mea mai mare are treisprezece ani. |
| paisprezece | Numărul 14, care vine după treisprezece. | Vacanța la bunici durează paisprezece zile, adică două săptămâni. |
| cincisprezece | Numărul 15, care vine după paisprezece. | Autobuzul vine în cincisprezece minute. |
| șaisprezece | Numărul 16, care vine după cincisprezece. | Opt plus opt fac șaisprezece. |
| șaptesprezece | Numărul 17, care vine după șaisprezece. | Autobuzul șaptesprezece oprește în fața școlii. |
| optsprezece | Numărul 18, care vine după șaptesprezece. | La optsprezece ani, sora mea pleacă la universitate. |
| nouăsprezece | Numărul 19, care vine după optsprezece. | Locuim în blocul de lângă parc, la apartamentul nouăsprezece. |
| douăzeci | Numărul 20, adică de două ori zece. | În clasa noastră sunt douăzeci de elevi. |
| treizeci | Numărul 30, adică de trei ori zece. | Luna aprilie are treizeci de zile. |
| patruzeci | Numărul 40, adică de patru ori zece. | Tata are patruzeci de ani. |
| cincizeci | Numărul 50, adică de cinci ori zece. | Bluza aceasta costă cincizeci de lei. |
| șaizeci | Numărul 60, adică de șase ori zece. | O oră are șaizeci de minute. |
| șaptezeci | Numărul 70, adică de șapte ori zece. | În sală sunt șaptezeci de scaune. |
| optzeci | Numărul 80, adică de opt ori zece. | Mașina merge cu optzeci de kilometri pe oră. |
| nouăzeci | Numărul 90, adică de nouă ori zece. | Bunicul meu are nouăzeci de ani și e încă vesel. |
| o sută | Numărul 100, adică de zece ori zece. | Un leu are o sută de bani. |
| o mie | Numărul 1000, adică de zece ori o sută. | Un kilometru are o mie de metri. |
| milion | Numărul 1.000.000, adică o mie de mii. | În acest oraș locuiesc două milioane de oameni. |
| bună ziua | Salut politicos, spus în timpul zilei. | Bună ziua, doamnă! Aveți pâine proaspătă? |
| bună dimineața | Salut pe care îl spui dimineața. | Bună dimineața, mamă! Ce avem la micul dejun? |
| bună seara | Salut pe care îl spui seara. | Bună seara! Aveți o masă liberă pentru două persoane? |
| noapte bună | Ce îi spui cuiva înainte de culcare. | Noapte bună, dragul meu, somn ușor! |
| salut | Cuvânt pe care îl spui unui prieten când îl vezi. | Salut, Dan! Ce mai faci? |
| mersi | Cuvânt familiar pentru „mulțumesc”. | — Poftim cheia. — Mersi! |
| mulțumesc | Ce spui când cineva îți dă ceva sau te ajută. | Mulțumesc pentru cadou, e foarte frumos! |
| vă rog | Cuvinte politicoase când ceri ceva unei persoane pe care nu o cunoști bine. | O cafea cu lapte, vă rog. |
| te rog | Cuvinte politicoase când ceri ceva unui prieten. | Dă-mi sarea, te rog, ești mai aproape. |
| pardon | Cuvânt de scuză, când deranjezi pe cineva sau nu ai auzit bine. | Pardon, pot să trec? |
| scuzați | Cuvânt politicos când vrei să întrebi ceva sau să treci. | Scuzați, știți unde este gara? |
| poftim | Spui asta când dai ceva cuiva sau când nu ai auzit bine. | Poftim, aceasta este cheia camerei. |
| pa | Cuvânt familiar pe care îl spui când pleci. | Pa, ne vedem mâine la școală! |
| la mulți ani | Urare pentru ziua de naștere sau pentru Anul Nou. | La mulți ani, Maria! Îți doresc multă sănătate! |
| poftă bună | Ce spui înainte să începi să mănânci. | Mâncarea e gata. Poftă bună, copii! |
| noroc | Ce spui când ciocnești paharele cu alții. | Ridicăm paharele și spunem: „Noroc!” |
| desigur | Sigur că da; fără îndoială. | — Mă ajuți? — Desigur, cu plăcere! |
| bineînțeles | Evident, fără nicio îndoială. | Bineînțeles că vin la petrecerea ta! |
| împreună | Unul cu altul, nu separat. | Eu și fratele meu mergem împreună la școală. |
| numai | Nimic mai mult decât atât. | Am numai cinci lei la mine. |
| doar | Nimic altceva decât; numai. | Beau doar apă, nu suc. |
| chiar | Cu adevărat; spui asta când ești surprins. | Chiar ai un câine nou? Ce frumos! |
| aproximativ | Nu exact, ci aproape atât. | Drumul durează aproximativ două ore. |
| cam | Aproape, nu chiar exact; folosit în vorbirea familiară. | Sunt cam zece minute până la gară. |
| mult | În cantitate mare sau de multe ori. | Ne plimbăm mult prin oraș. |
| puțin | În cantitate mică, nu mult. | Așteaptă puțin, vin imediat la tine. |
| a sosi | A ajunge undeva, a veni. | Avionul sosește la ora trei. |
| a rămâne | A sta în continuare în același loc. | Azi rămân acasă, sunt răcit. |
| a părea | A da impresia că e într-un anumit fel. | Prăjitura ta pare foarte gustoasă. |
| a avea nevoie | A-ți trebui ceva sau cineva. | Am nevoie de un pix, ai unul? |
| a exista | A fi în realitate. | În orașul nostru există trei parcuri mari. |
| a lipsi | A nu fi prezent acolo unde trebuie. | Azi lipsesc doi elevi de la școală. |
| a se afla | A fi într-un anumit loc. | Muzeul se află în centrul orașului. |
| a se întâmpla | A avea loc; a se petrece. | Ce se întâmplă? De ce plângi? |
| a scoate | A lua ceva afară dintr-un loc. | Mama scoate prăjitura din cuptor. |
| a șterge | A face ceva curat sau uscat cu un prosop. | Mama șterge masa după cină. |
| a trage | A mișca ceva spre tine. | Trage de ușă, nu împinge! |
| a împinge | Opusul lui „a trage”. | Eu împing ușa și intru în casă. |
| a semna | A-ți scrie numele la sfârșitul unui document. | Semnați aici, jos pe foaie, vă rog. |
| a completa | A scrie ce lipsește, de exemplu numele pe o foaie. | Vă rog să completați această foaie. |
| a nota | A scrie ceva ca să nu uiți. | Îmi notez numărul tău de telefon. |
| a se pieptăna | A-și aranja părul înainte să iasă din casă. | Fata se piaptănă în fața oglinzii. |
| a se încălța | A-și pune pantofii în picioare. | Încalță-te repede, plecăm acum! |
| a se descălța | A-și scoate pantofii din picioare. | Când intră în casă, oaspeții se descalță. |
| a ierta | A nu mai fi supărat pe cineva care a greșit. | Te iert, dar să nu mai faci așa! |
| a se scuza | A spune că îi pare rău. | Băiatul se scuză în fața clasei pentru întârziere. |
| a striga | A vorbi foarte tare. | Mama ne strigă de la fereastră. |
| a aranja | A pune lucrurile frumos, fiecare la locul lui. | Bunica aranjează cărțile pe masă. |
| a urma | A veni după cineva sau după ceva. | După pauză urmează ora de engleză. |
| a împărți | A da fiecăruia o parte. | Împart ciocolata cu fratele meu. |
| a aduna | A face suma a două numere, de exemplu doi și trei. | Dacă adunăm doi cu trei, avem cinci. |
| a întâlni | A vedea pe cineva, uneori fără să te aștepți. | Dimineața întâlnesc des o colegă în autobuz. |
| a prezenta | A spune cuiva numele unei persoane noi. | Ți-o prezint pe prietena mea, Ioana. |
| a se prezenta | A-și spune numele când cunoaște pe cineva. | Mă prezint: mă numesc Andrei și sunt student. |
| a trezi | A face pe cineva să nu mai doarmă. | Mama mă trezește la ora șapte. |
| a mirosi | A avea un miros, bun sau rău. | Floarea din grădină miroase foarte frumos. |
| a gusta | A mânca puțin ca să afli cum este. | Gustă supa, e destul de sărată? |
| a atinge | A pune mâna pe ceva. | Nu atinge cuptorul, e fierbinte! |
| a se pregăti | A face tot ce trebuie înainte de ceva. | Mă pregătesc pentru examenul de mâine. |
| a respira | A lua aer în piept și a-l da afară. | Respiră adânc și calmează-te, te rog. |
| atent | Care ascultă și se uită cu grijă. | Elevii sunt atenți la lecție. |
| curios | Care vrea să afle lucruri noi. | Copiii sunt curioși și pun multe întrebări. |
| nervos | Care nu e calm și se supără ușor. | Înainte de examen sunt mereu nervos. |
| supărat | Care nu e mulțumit și e puțin furios sau trist. | Mama e supărată pentru că plouă și nu putem ieși. |
| bucuros | Plin de bucurie, vesel. | Bunica este bucuroasă când o vizităm. |
| mulțumit | Care are ce își dorește și nu se plânge. | Profesorul este mulțumit de rezultatele noastre. |
| ca | Înseamnă „la fel cum”. | Fratele meu e înalt ca tata. |
| despre | Arată subiectul unei discuții, al unei cărți sau al unui film. | Vorbim despre vacanța de vară. |
| nici | Înseamnă „și nu”. | Nu beau cafea, nici ceai. |
| deci | Prin urmare, așa că. | Afară plouă, deci luăm umbrela. |
| atât | Spui asta când nu mai vrei nimic altceva. | Vreau doar o cafea, atât, mulțumesc. |
| decât | Îl folosești după „mai mare”, „mai mic” și altele. | Fratele meu este mai mare decât mine cu doi ani. |
| prin | Trecând din o parte în alta a unui loc. | Ne plimbăm prin parc după cină. |
| loc | Scaunul unde stai, de exemplu în tren sau la cinema. | Scuzați-mă, este liber acest loc? |
| orice | Fiecare lucru, nu contează care. | Poți să mă întrebi orice, îți răspund cu plăcere. |
| înapoi | Spre locul de unde ai venit. | Îți dau cartea înapoi mâine. |
| câteva | Un număr mic de lucruri, de exemplu trei sau patru. | Cumpăr câteva mere și o pâine. |
| serios | Care face ce trebuie și nu glumește. | Este o elevă serioasă și își face mereu tema. |
| exact | Nici mai mult, nici mai puțin. | Trenul ajunge exact la ora opt. |
| a trece | A merge prin sau pe lângă un loc. | În fiecare zi trec prin parc spre școală. |
| imediat | Chiar acum, fără să aștepți. | Vino imediat acasă, cina este gata! |
| ajutor | Ce faci pentru cineva ca să-i fie mai ușor. | Mulțumesc pentru ajutor, ești foarte bun! |
| vreodată | În orice moment, folosit mai ales în întrebări. | Mănânci vreodată pește? |
| oricum | În orice caz, indiferent de situație. | Nu-mi place vremea asta, dar ies oricum la plimbare. |
| altceva | Un alt lucru. | Nu-mi place supa asta, vreau altceva. |
| mulți | Un număr mare de oameni sau de lucruri. | În parc sunt foarte mulți oameni azi. |
| curând | Peste puțin timp; folosit des după „mai” sau „cât mai”. | Sper să ne vedem cât mai curând. |
| noroc | Întâmplare bună care nu depinde de tine. | Ce noroc! Autobuzul vine chiar acum. |
| grijă | Ce ai când faci ceva atent, ca să nu se strice. | Ai grijă cu paharele, te rog! |
| motiv | Cauza pentru care faci sau se întâmplă ceva. | Care este motivul pentru care nu vii? |
| undeva | Într-un loc pe care nu-l știi sigur. | Ochelarii mei sunt undeva în casă, dar nu știu unde. |
| echipă | Grup de oameni care joacă sau lucrează împreună. | Azi echipa noastră joacă la Cluj. |
| a reuși | A obține ce ți-ai dorit, a avea succes. | Nu reușesc să deschid borcanul, mă ajuți? |
| frică | Ce simți când crezi că ți se poate întâmpla ceva rău. | Fratele meu mic are frică de întuneric. |
| totuși | Cu toate acestea, chiar așa. | Sunt obosit, dar totuși îmi fac tema. |
| amuzant | Care te face să râzi. | Filmul este foarte amuzant, râdem tot timpul. |
| întâlnire | Momentul în care te vezi cu cineva, stabilit dinainte. | Am o întâlnire cu un client la ora două. |
| a promite | A spune sigur că vei face ceva. | Îți promit că nu mai întârzii niciodată. |
| pregătit | Gata pentru ceva. | Sunt pregătită pentru examen, știu toată lecția. |
| accident | Ceva rău care se întâmplă deodată, de exemplu cu mașina. | Șoferul conduce atent, ca să nu facă un accident. |
| plan | Ce ai hotărât să faci în viitor. | Ce planuri ai pentru weekend? |
| speriat | Căruia i s-a făcut frică. | Pisica speriată se ascunde sub pat. |
| poliție | Polițiștii și clădirea unde lucrează ei. | Dacă te pierzi în oraș, întreabă la poliție. |
| greșeală | Ceva care nu este corect. | Am o singură greșeală în tot testul. |
| aseară | În seara zilei de dinainte de azi. | Sunt obosit, aseară m-am culcat foarte târziu. |
| diseară | În seara zilei de azi. | Ce faci diseară? Vrei să mergem la film? |
| acasă | La locuința ta, în casa în care trăiești. | După școală, Andrei merge direct acasă. |
| niște | Câteva, dar nu foarte multe. | Cumpăr niște mere de la piață. |
| unul | Un lucru sau o persoană dintr-un grup. | Am trei mere în geantă. Vrei și tu unul? |
| fel | Tip; cum este ceva. | Ce fel de muzică îți place? |
| lumină | Ne ajută să vedem; vine de la soare sau de la o lampă. | Te rog, aprinde lumina în bucătărie. |
Zece cuvinte pe zi: șapte noi și trei de recapitulat. Cele greșite revin mai des. Când răspunzi corect la tot nivelul, treci la următorul.